Cum vă explicați că unii pot face față mai eficient durerii emoționale decât durerii fizice și viceversa?

Fiecare cu slabiciunile lui.

Nu știu,dar durerea fizică cu timpul se ameliorează,creierul se adaptează la așa ceva cu timpul și nu mai percepe durerea la aceeași intensitate,dar aia emotionala tot timpul este la fel,depresia de exemplu e aceeași de fiecare data,durerea aia care te sfâșie pe interior și o face și psihic și fizic este de nedescris,dar unii pot rezista cu așa ceva,unii nu! Dar tin minte că durerea de măsea era de neimaginat,orice durere o "depășea",cu durerea aia foarte foarte greu mă puteam obișnui,din punctul meu de vedere este cea mai dureroasa și la așa ceva chiar e aproape imposibil sa ii faci fata,sa te adaptezi la o durere așa horror. In schimb aia emotionala este foarte greu de înlăturat,durerea de măsea o poți ameliora cu o pastila,aia emotionala uneori are rezistenta și la cele mai eficiente tratamente și poate dura ani de zile sau chiar toată viața,depinde!
Cred că vulnerabilitatea genetica, asta face că unii sa se sinucidă de exemplu din cauza unei depresii severe, pe când alții lupta toată viața cu ea in unele cazuri. Este ceva horror că uneori doar prin sinucidere scapi de suferință asta ampla, și tu trebuie sa lupți cu ea uneori și ani de zile sa ii ți piept, este incredibil de dificil. Și durerea cauzata de cancer in stadiu grav este fatala de asta scapi doar prin suicid asistat fiindca durerea e catastrofală, asta întrece orice durere fizica și emoțională.
Gena este răspunsul.