Buna. Am si eu o poveste si as dori mai mult sa ma descarc.
La 18 ani am cunoscut un baiat (avea 23), din acelasi oras cu mine, locuim aproape, un baiat foarte bun la suflet, prietenos, zambitor, facea orice pentru mine, imi arata ca ma iubeste. Dupa vreo 2 ani ne-am despartit nu pentru ca ne-am certat, ci pentru ca ne-am mai racit, el muncind chiar si in weekend si eu eram cu facultatea, iar eu nu prea am mai fost implicata in relatie pentru ca il iubeam dar mai mult mi-ar fi placut sa stau singura. Sunt si o fire mai depresiva. Dupa vreo 2 ani ma simteam foarte singura asa ca am inceput sa intru in vorba cu el si am fost iar impreuna pentru cateva luni, ne-am despartit din nou pentru ca el nu intelegea ca unii oameni pot fi si altfel decat zambitori si pozitivi asa cum este el, iar ne-am racit si nu am mai vorbit cu el dandu-i de inteles ca sunt suparata pe el. Apoi timp de 2 ani tot a incercat sa ia legatura cu mine, imi dadea periodic mesaje, imi spunea ca ii e dor de mine, ca vrea sa ne vedem, daca ne intalneam intamplator pe strada se bucura ca ma vede. Eu aveam sentimente mixte, parca voiam sa fiu cu el, parca nu simteam nevoia. Sunt si o fire mai rece de felul meu. Cum spuneam, 2 ani a tot incercat sa se impace cu mine spunand ca mereu va avea o slabiciune pentru mine si dintr-odata anul trecut nu am mai auzit de el. Am aflat ca si-a facut o iubita, de un an, a mai pus ea poze cu el pe Facebook si oarecum aveam un gust amar, dar nu eram suparata aproape deloc. Ei bine, acum vreo cateva saptamani am aflat ca s-au casatorit si ca o sa aiba un copil (probabil de asta s-au casatorit pentru ca fost din scurt), nu ma gandeam ca o sa ma afecteze, dar de atunci sunt terminata, plang incontinuu. Imi pare foarte rau ca nu m-am impacat cu el atunci cand am avut ocazia, acum probabil ca m-a uitat de tot si o sa-si traiasca fericit viata cu familia. L-am pierdut definitiv! Nu stiu daca o sa mai gasesc pe cineva ca el, care sa ma iubeasca, care sa se poarte cu mine asa cum se purta el. Nici nu stiu de ce l-am ignorat atata, am fost o proasta. Nici nu stiu cum sa ma consolez altfel, prieteni nu am pentru ca din cauza depresiei nu sunt in stare sa pastrez o relatie de prietenie, job nu mai am si nu gasesc...as vrea sa intru undeva sa nu mai stiu de mine

Dar tu nu intrebi nimic de fapt, ci doar povestesti. Vrei confirmarea ca ai fost o proasta sau ce? Nu ai fost proasta, ci asa ai simtit la momentul respectiv. Ce puteai face, sa stai intr-o relatie daca tu nu simteai? Acum ca te-ai sucit, e insa prea tarziu...lasa baiatu' in pace, nu incerca sa-i strici casnicia. Daca el a fost asa de indragostit de tine precum dai de inteles, nu te-a uitat, dar nici nu cred ca isi va lasa nevasta si copilul ca sa se intoarca la tine...insa il vei da peste cap semnificativ, daca te apuci sa te bagi in seama din nou cu el.

Foarte emoționant, mi-a scurs o lacrima din vinul lui Ovidiu, cred ca trebuie sa termin vinul asta sa te pot înțelege, totuși e interesanta povestea, deci pana la urma asta regreta.

Eu tot rămân cu preconcepția mea eronata ca voi femeile nu puteți iubi fiind mult prea egoiste, asta a ajutat evoluția, daca ala pleca, ea putea sa copuleze in continuare nu sa trăiască drame

Ce sa îți mai răspund eu când ți-o scris deja Bogdan
Ia-ți timp, axeaza-te pe tine, mergi la un psiholog pentru că nu știi ce vrei, tu pe tine nu te cunoști suficient de bine, inteligenta emoțional ar mai trebui puțin lucrat
L-ai avut și nu l-ai vrut, nu-l mai ai și acum îl vrei, mixtul asta de sentimente nu sunt ok
Trebuia să știi exact ce vrei și să fi sigura pe deciziile tale ^_^

Buna!
Situatia ta este mai comună decat crezi.
Pot spune ca am trecut si eu prin ceva asemanator, si din pacate in cazul meu, mi-a cam distrus viata.
Nu mi-am mai facut o noua relatie, nu am mai avut incredere in nimeni, iar acum e cam tarziu, pentru tot.
Iti dau un sfat: nu iti fie teama sa cunosti noi persoane, si nu iti fie teama sa risti, sa iti deschizi inima, atunci cand e cazul.
Viata e o suma de reusite si esecuri, si de multe ori noi singuri ne "sapam groapa".
Acest baiat e pierdut pentru moment, si nu e cazul sa dai vina pe tine.
Eu obisnuiesc sa cred in destin.
Daca EL era alesul tau, ceva (cu happy end) s-ar fi intamplat.
Fie din partea lui, fie din partea ta.

Am mai avut si intre rudele apropiate un caz hazliu, unde ea aprocedat ca tine, si chiar mai mult, inventa tot felul de motive sa nu iasa, insa el nu s-a dat batut.
Spuneai ca el era usor deranjat de faptul ca tu nu emanai la fel de multa fericire precum facea el.
Acest amanunt ar trebui sa te puna putin pe ganduri, sa te intrebi daca ar fi putut fi fericit cu tine langa el.
In fine, doar tu il cunosti, nu ar trebui sa conteze parerile altora.
Nu te lasa demoralizata de aceasta intamplare, si incearca sa iesi, nu-ti fie teama sa cunosti persoane.
Doar facand asta vei avea sansa sa cunosti persoana care va avea capacitatea, rabdarea si dăruirea necesara sa te faca sa zambesti, si sa te simti iubita si in siguranta, chiar si cand ai zile mai grele.

Nu îl iubeai, acum doar te ai speriat crezând ca dacă alta l a vrut poate trebuia sa îl vrei și tu. Dar nu este chiar asa, tu ai făcut ce ai simțit, e bine sa ți asculți inima, fiindcă ceva nu era cum trebuie, probabil vei găsi și tu pe cineva dar încearcă sa ți găsești o ocupație, sa ți găsești un drum pe care sa îl urmezi. Și eu am avut un iubit care s-a căsătorit cu altcineva, copil, apoi a divorțat după câțiva ani. Pentru mine a fost mai bine într un final, fiindcă am cunoscut altfel de oameni, anturaj, am cunoscut pe altcineva, deși pe vremea aceea am suferit acum mi se pare ca a fost mai bine asa. Ideea e ca nimic nu e definitiv și nimic nu este garantat, noi trebuie mereu sa ne adaptam la ceea ce se întâmplă și sa găsim soluții sa ne fie mai bine.

Hei!

Eu zic sa nu te descurajezi și să nu mai fi atât de dură cu tine, ai trecut prin experiența asta și sunt convins că acum vei aprecia și nu vei mai rata la ocazia odată ce întâlnești un tip cel puțin la fel de mișto ca el.

Mult succes!

E ceva normal ce simți tu, toate femeile sunt posesive cu fostii.

Tipic unelor persoane, nu iti pasa de el cat timp sti ca il ai sub papuc iar in momentul in care omu pleaca si e mai fericit ca tine iti pasa de el. Nu stiu ce mai vrei de la el, l-ai lasat de 2 ori si l-ai si ignorat 2 ani. daca mai vei gasi pe cineva la fel nu este garantat ca da sau garantat ca nu, bafta.

Nu e asa simplu sa uiți pe cineva, dar ca sa uiți ar trebui sa îți spui tie ca totul este normal