anonim_4396
| anonim_4396 a întrebat:

e normal sa ma simt asa fericita am luat hotararea sa ma despart de iubitul meu? adica simt ca parca mi s-a luat o piatra de pe inima ca si asa simteam ca incerca sa ma tina din scurt..am asa un sentiment de bucurie ca mi-am dat seama cum e el de fapt si ca m-am oprit la timp si nu am mai pierdut timpul cu el si o sa gasesc pe cineva care o sa ma aprecieze cu adevarat si pentru care merita sa fac sacrificii. deci ma simt fericita big grin serios ma simt libera, si super bine. e normal sa ma simt asa sau maine o sa ma ia cu tristete?laughing 5 luni am stat impreuna.mi-am dat seama ca el e bolnav de gelozie..la fiecare pas banuia ceva, daca mergeam oras, ma intreba ce fac, batea apropouri ca sunt cu altii. daca raspundeam tarziu la tel iar, era posesiv, plus ca se lua cu baietii si mai bea si plus de asta cred ca s-a combinat cu mine in primul rand ca sa se dea smecher fata de toti, pentru ca nu mai avuse o prietena de 7 luni..asa imi zisese el dar cine stie. nu ca barfesc de rau sau ceva, ca nu-mi place.dar nu se leaga ceva, el mi-a zis ca avusese o relatie de 2 ani(la 19 ani, acum are 23 iar eu 24) dar atunci cum se explica faptul ca nu stia sa sarute si ca l-am invatat eu si nu i-am zis nimic am avut rabdare, sincer nu mi s-a parut deloc sa fi fost mare macho man si experimentat cum se dadea el. probabil a fost o relatie inchipuita. si dc zic ca vroia sa se dea smecher cu mine in fata tututor? pentru ca dupa 2-3 zile dupa ne am combinat, adica am iesit de 2 ori (si prima data a fost cand ne-am cunoscut) ne-am un pupic acolo pe buze si atat si el deja vroia sa se puna intr-o relatie pe facebook, si normal ca i-am zis sa mai asteptam...in fine sunt multe de povestit nu mai stau sa scriu romane...dar ideea e ca cel putin pentru moment ma simt ok, nu imi pare rau, nu stiu pentru cat timp ca eu sunt si putin sperioasa, ipohondrica sau ce o filaughing asa si automat cred ca orice despartire vine cu suferinta, si mi-a fost mereu frica de asta, de fapt deja cand ma gandesc acum la suferinta incepe sa mi se faca frica, pentru ca stiu cum e si am mai trecut prin asta, insa primul sentiment dupa ce am luat hotararea de a ma desparti de el a fost unul, nu stiu cum sa explic, ma simteam usurata, si nu-mi pare rau. bine ca, mi-am dat seama cum e, si asa o sa imi caut ce imi trebuie. nu merita sa stau cu el toata viata si nici atat sa pierd timpul asa doar de dragul de a fi combinata. ma simt libera si fara nici o grija, e normal?:* va pup

5 răspunsuri:
greece12
| greece12 a răspuns:

Poate ca motivele nu interesau, important e cum te simti tu dupa luarea acestei hotarari.
Si, cat timp te simti libera si eliberata, ai luat hotararea corecta!
Fii sigura!happy

| neutrino a răspuns:

Daca este adevarat ceea ce ai scris, nu pot decat sa te felicit pentru ca ai (re)devenit un om liber.

| besleaganicolaecosmin a răspuns:

Cam trebuie sa te mariti, nu mai e timp doar de casatorii de proba, ce zic ai tai, acum ai facut o alegere buna

| Felys a răspuns:

Gelozia este o boala urata si din pacate nu se vindeca cu trecerea timpului, din contra, se accentueaza, asa ca mai bine sa stea singur daca nu e in stare sa aiba incredere in partenera lui, succes in gasirea perechii potrivite tie

| frumixxxbubulina a răspuns:

Bun venit in randul burlacitelor!