Buna,ma aflu intr-o relatie de aproximativ 3 ani, la inceput era totul roz, ne vedeam odata pe sapt, petreceam ore impreuna, ne intelegeam, era totul bine.De aproximativ 2 ani el s-a mutat la mn.Eu locuiesc cu parintii mei si cu el.Tot asa cand s-a mutat la inceput era totul bine, insa acum ceva timp nu mai e nimic ok.Nu vrea sa mearga la lucru cu pretextul ca salariul din tara e unul prea mic si ca va merge in Germania sa munceasca acolo.De asemenea eu merg si la liceu si la munca deoarece mi-am gasit un job part time, in tot acest timp el este acasa la mine si doarme toata ziua sau se plimba degeaba.Am inceput sa ne certam si foarte des, ba chiar zilnic din orice motiv prostesc. Aproape ca nu ne mai intelegem deloc.Eu sincer m-am saturat sa ma cert in fiecare zi si sa il vad ca toata ziua doarme sau sta degeaba, pur si simplu ma simt deranjata.De asemenea ma deranjeaza si faptul ca eu vreau sa fim amandoi productivi, sa iesim sambata in club sa ne distram, pe cand el nu suporta nici macar un lucru din toate astea. Daca vreau sa merg in club zice ca vreau alt barbat si ca merg sa ma imbat si sa vad alti barbati.Mi se pare ca viata mea este prea monotona adica m-am saturat sa merg in fiecare zi doar la liceu si dupa liceu la munca.Am nevoie de un sfat, ce parere aveti, se va schimba? Adica este doar o perioada pentru el in care se comporta asa sau asa este felul lui de a fi? Merita sa raman langa el si sa sper ca va fi bine? Sau sa o termin cat mai repede?

La liceu? Dar ce varsta ai tu?

Desparte te de el si gata, nu are casa lui? Ce cauta la parintii tai? Ei nu spun nimic? Tu muncesti si el doarme? Ce varste aveti voi?

Da-i un sut in fund ca ai ajuns sa intretii un parazit care face umbra pamantului degeaba.
Numai o putoare afirma ca este platit putin si de aia nu merge la munca, cand de fapt nu are nici o calificare si nu stie nimic fiind necalificat, deci imposibil ca cineva sa-i dea lui mai multi bani. dar dupa cum vezi nu are dor de munca, doar profitand de tine si de parintii tai, ca sunteti oameni buni dar prosti, ca-l intretineti, oferindu-i casa, masa, intertinere si probabil bani pentru tigari si distractii.

Buna.Din cum ai pus tu situatia, ati stabilit sa aveti o relatie cand tu aveai 12 ani, apoi cand aveai 15 ani s-a mutat el la tine? Si acum ai 18 ani, iar lucrurile merg tot in jos.El este de aceeasi varsta cu tine? Totul s-a petrecut extrem extrem de devreme, de aceea acum aveti regrete si probabil nici prea multa iubire nu mai exista, asa-i? Pana la 18 ani mai aveati de copilarit si experimentat, nu degeaba se aseaza, in prezent, lumea la propria casa abia de la 25-30 de ani in sus.Se intampla cumva sa locuiesti la tara? Fiindca numai acolo mai vezi astfel de practici considerate acceptabile.Treaba ta este sa te tii de liceu si sa iei examenul de bacalaureat, sa te ocupi de propria persoana, sa ai grija de sanatatea ta, atat cea fizica cat si cea psihica, nu sa fii mama pentru cineva care pierde vremea toata ziua.Ia-o putin logic, nu este firesc, de bun simt, sa decurga lucrurile astfel.Responsabilitatea trebuie sa vina in egala masura din partea ambilor.E inacceptabil ca el sa traiasca pe spinarea ta, nici macar sa nu se ocupe de casa cat tu esti la liceu sau la munca.Domnul ce studii are? Si-a terminat liceul?

Imi pare rau sa-ti spun, dar eu nu vad o cale de rezolvare usoara.Asadar, solutia optima ar fi sa va despartiti, inca aveti ambii toata viata inainte si chiar nu este de bun augur sa va pripiti asa.

Acum vad ca ai spus ca are 20 de ani.Ok, hai sa spunem ca va merge la munca in Germania.Dar cand? Ce planuri are? Se duce in viitorul apropiat sau in cel departat? S-a interesat de acte necesare, de limba, de cazare si asa mai departe? Cat va sta acolo? Daca in momentul de fata va certati zilnic din orice motiv prostesc, nu aveti o viata sociala, el doreste sa stea inchis in casa, e gelos cat cuprinde si incuiat la minte, considerand ca daca doresti in club automat il si inseli, tu iti imaginezi ca, odata plecat in Germania, lucrurile se vor rezolva de la sine? Mie mi-e frica ca nu, ba din contra, se va adanci prapastia dintre voi.Chiar si daca nu, tot nu este sanatos pentru o relatie ca el sa fie plecat luni bune din an si sa revina rar, asa cum se intampla in numeroase cazuri(valabil si pentru situatia opusa, in care ea este plecata).In locul tau m-as sfatui un pic si cu parintii, ei stiu ce se intampla de fapt? Nu ai nimic de pierdut daca te decizi sa mergeti fiecare pe propriul drum, nu-i ca si cum ajungi pe drumuri.

Ai grija si ia decizia corecta, inteleapta pentru tine, deoarece e clar ca lumina zilei, cel putin pentru mine, ca de mult nu mai poate fi vorba de o decizie care va priveste pe ambii.Pentru ca nu mai exista,, ambii'' sau,, impreuna''.Nu spera nimic, a avut destul timp de a-ti da macar un semn ca doreste sa mergeti pe acelasi drum, sa aveti planuri comune, sa va sincronizati in rutina zilnica, dar n-a facut-o! Nu se va schimba.

Lasă-l și găsește un alt băiat care muncește ca și tine ca să fiți fericiți!

Parintii tai au acceptat sa tina un handralau?
trimite-l acasa la mamica lui. Dupa cate am inteles nici nu merge la scoala, nici nu munceste, cati ani are? e major?
Nu cred va face multi purici in Germania! Un om care refuza sa munceasca va fi pleava societatii, nu va face famile.

Fugi fatuca departe, de lângă asemenea putoare profitoare, baietasul asta fără școală, fără profesie, deși e o epava a societății e un smecheras de prima clasa.
Îmi pare rău ca nu ți-a pasat deloc de părinții tăi, și ii pui în asemenea situație deloc confortabila, sa aibă grija de amândoi acum.
Fa cumva și trimite-l da la voi, scăpa-ți familia de asemenea parazit, ca nu aveți nici un beneficiu de pe urma lui, doar frustrări, certuri si timp pierdut.
Cheers

Sfaturile de genul nu te ajută cu nimic. Cel mai bine discuta cu el, asa cum discuți cu noi. Fără cearta, fara scandal.
Motivele pentru care nu merge la muncă le inteleg perfect, eu venind din Europa, nu ma pot adapta aici, nici la salariu nici la conditii de muncă.
Alta chestie, trebuie sa va faceți planuri împreună, adică sa plecați aman2 in Germania sau nici unu,sa discutați toate detaliile.
Dacă asta este dorința lui sa plece atunci discuta cu el ce vrei sa faci si tu. Dacă pleacă doar el si tu nu vrei,atunci clar, nu are rost sa lungesti relatia.
Sunt perioade când cineva se pierde, mai ales bărbații. Iar statul cu părinții este un alt dezavantaj, stiu din propria experienta. O perioadă e normal, dar in 2, 3 luni ar trebui sa te pui pe picioare să-ți găsești rostul. Bine in Romania e cam greu sa faci fata cheltuielilor.
Dacă vrei sa dezvolti subiectul si sa vb cu cineva care nu iti spune din prima sa il lasi, atunci poti să-mi scrii in privat.
O zi frumoasa in continuare.

Sa o termini cat mai repede, nu e o perioada, asa este el ca om.
Cum sa stai acasa si iubita sa se duca la munca? Ala numai barbat nu e

Dacă nu te mai simți ok și tragi doar tu, pleacă, asta am făcut eu. apoi tot singura am rămas. Pleacă cât mai poți

Despărțiți a pana nu este prea târziu.