Bună ziua. Aseară mi-am pus în serios întrebarea dacă soțul meu mă mai iubește. Sunt sigură ca nu are absolut pe nimeni. Și serile și le petrece doar acasă, ori plecam undeva împreună. Nu are nici la muncă pe nimeni, lucrează doar cu bărbați. Și mă sună foarte des în timpul zilei. Câteodată mă ia și pe mine cu el la muncă. Nu-mi ascunde telefonul, practic știu mereu ce face. Mă întreb asta din următoarele motive: 1)Nu mai este interesat să facem dragoste, chiar dacă sunt goală, în lenjerie ceva nici nu se uită spre mine. Avem problema aceasta de vreun an și ceva, facem dragoste dar foarte rar, și atunci când facem este totul cat mai rapid și cat mai simplu și plictisitor, de pasiune nici nu mai zic nimic. Ne-am certat periodic pe această temă desigur ca eu începeam discuția sa înțeleg care este problema. Și mereu cam aceleași justificări le auzeam ca e obosit, etc. Aseară iar am luat în discuție această temă și până la urmă mi-a zis ca nici nu-i trece prin cap să facem sex, ca nu are dorință și ca nu știe de ce și ca e obosit, iar eu l-am întrebat: păi când stau lângă tine în chiloți chiar nu îți trece nimic prin cap, dar când e weekend și stăm în pat toată ziua, chiar nu ai dorință de sex mai ales ca nu am făcut de vreo 2-3 săptămâni ori când mă schimb de față cu tine. M-am trezit noaptea de 2 ori ca căuta să își schimbe chiloții pentru ca și-a dat drumu în timp ce dormea. Nu s-a masturbat lângă mine, dar și-a dat drumu în timp ce dormea. Mi-a zis ca a visat ca facem sex. Probleme cu erecția nu are.
Al doilea motiv : este indiferent de ce zic, este indiferent când sunt tristă, când plâng mai ales dacă plâng din cauza ca ne-am certat noi doi. Nu are empatie față de mine. I-am zis de 20293 ori pe parcursul acestor ani ca mi-ar plăcea să primesc flori mai des. Oricum îmi dă doar cu ocazii. Când ne-am cunoscut, a fost mai gentil, mai atent cu mine și îmi dădea și cadouri cu toate ca nici nu eram împreună. Își permite să mă supere foarte tare. Au fost și periodice tentative de înșelat din partea lui pe parcursul la 4 ani iar eu am aflat de ele. Dar am hotărât să trec peste. Sunt însărcinată acum.
După 2 ani de relație îmi ceruse o pauză ca cică nu-i sigur dacă mă mai iubește, nu am avut încotro și desigur ca și-a primit pauza, după am fost cerută de soție. Am aflat chestii foarte urate ca s-au intimplat în timpul acelei pauze, am fost distrusă moral. În fine, nu prea am avut mândrie în toți acești ani. Și asta tot mă face să cred ca iar nu știe ce vrea.
După fiecare ceartă mă simt foarte rău nu doar moral dar și fizic, sunt agitată panicata, și am
O durere insuportabilă de cap. Nu înțeleg cum poate să mă vadă plângând și să aibă 0 emoții, e ca de piatră, sau mai grav să îl deranjeze. Mai ales ca sunt însărcinată. Nu am simțit să nu își dorească copilul. Dar nu pot spune același lucru și despre mine.
Cum am mai zis nu este empatic absolut de loc.

Avand in vedere faptul ca esti insarcinata, am ezitat sa-ti spun ce cred cu adevarat. Mi-am zis sa incerc sa iti protejez sentimentele, dar apoi mi-am dat seama orice ti-as spune eu, tu oricum te vei confrunta cu situatia asta, asa ca, mai bine sa iti spun care cred eu ca e adevarul...tu decizi ce faci cu el.
Ei bine, nu doar ca nu te mai iubeste, dar nu mai e deloc atras de tine si nici nu cred ca ai ce sa faci pentru a repara ceva.
Dupa cate ai povestit, nu stiu cum de nu ti-ai dat seama mult mai devreme ca omul asta nu e pentru tine, pentru ca semnele exista de mult timp.
Acum nu ai ce sa faci, trebuie sa strangi din dinti si sa induri situatia, cel putin pentru o vreme...pentru ca nu cred ca iti doresti sa ramai singura si fara ajutor pe tot parcursul sarcinii si mai apoi cu un nou nascut. Suna cinic, dar probabil ca va trebui sa astepti pana cand copilul va fi cat de cat marisor, ca sa pui piciorul in prag si sa iei o decizie in privinta relatiei disfunctionale cu sotul tau.

Trebuia sa iti pui niste semne de intrebare inainte sa ramai insarcinata, acum e prea tarziu dar ai oferit increderea si iubirea ta unui om care nu te merita si care nu te mai vrea, un copil nu va schimba relatia dintre voi doi, sunt momente cand trebuie sa incurajam persoana din fata noastra si momente cand trebuie sa fim realisti, acum trebuie sa fim realisti, cel mai probabil vei avea parte de acelasi tratament in continuare, cu tine nu are chef si nu simte nevoia dar in acea "pauza" brusc i s-a ridicat nivelul marii, uite ca se poate si inca forta.
Ai facut o mare greseala, imi pare rau pentru tine.

S-a cam stins pasiunea dintre voi. Sincronizarea nu e deloc buna avand in vedere ca esti insarcinata.

Zici ca acum nu te inseala dar faptul ca a avut tentative, iti cam confirma ca iubirea dintre voi nu prea mai exista. Te intrebi daca te mai iubeste. Raspunsul e aproape sigur, nu. Sta cu tine pentru ca i se pare un efort prea mare sa te paraseasca, probabil acum se gandeste si la copil, care o sa sufere cel mai mult in cazul unei despartiri.

Iar faptul ca acum esti insarcinata si hormonii sunt la cote maxime te fac sa simti toate astea la intensitate si mai mare.

Ce poti face? Ai 3 variante.

1.Continui sa ii spui ce te deranjeaza, dar incearca sa faci asta cat mai la rece, fara nervi si furie, ii spui exact ce te deranjeaza si ii spui exact cum ai vrea sa stea lucrurile. Ti se pare ca sunteti intimi prea rar? Ii zici ca macar o data pe saptamana ai vrea sa se intample ceva. Ai vrea sa primesti flori o data pe luna. Etc. In felul asta o sa stie si el cand incep lucrurile sa te deranjeze. Faci asta cat poti, cat te tine rabdarea. Daca nu apelezi la urmatoarele 2 variante.

2. Te resemnezi cu situatia asa cum este acum, gandindu-te doar la binelele copilului. Ai fi surprinsa cati sunt in situatia asta si care si-au gasit alinare in genul asta de viata.

3. Cred ca e clar care ar fi ultima varianta. La revedere si ramai cu bine, dar tinand cont ca invariabil masura asta o sa-i faca rau copilului tau. Indiferent ce zice oricine, un copil provenit dintr-o familie monoparentala o sa aiba de suferit, o sa aiba traume.

Succes.

Scuze că-ți spun dar soțul tău e un bou! Lasă-l e cel mai bine pentru tine și pentru copil.

Nu ii pasa deloc de tine. Fara sex, empatie,,, tentative'' de inselat, pauza dupa ce te-a cerut, fara flori. Ati fost colegi de camera si totusi ai ales sa faci un copil? Ti-ai ales persoana nepotrivita. Divorteaza mai repede si daca nu este prea tarziu, te poti gandi si daca este ok sa pastrezi copilul sau nu

Off, sună nasol, chiar nu cred ca te mai iubește nici măcar puțin din ce relatezi tu. Mai bine va despărțiți, daca ii faci un copil nu înseamnă ca se va schimba, dar vei vedea pe parcurs, daca nici dupa ce naști nu se comporta ca un tata si ca un soț adevărat, mai bine lasa-l ca va faceți amândoi rău, si tu si el. E clar ca nu te mai iubește si nici măcar nu te mai respectă, dacă a facut ce a făcut prin cluburi si cu altele, iubirea ca iubirea dar daca nici respect nu mai are pentru tine si te tratează ca pe o străină nu mai are rost sa tragi de el. Un bărbat care te iubește, te dorește, nu se comporta așa.

Din ce relatezi tu, probabil nu se mai simte atras de tine din cauza sarcinii, așa fac unii bărbați, pentru că atunci cand faceti dragoste vede burta, se gandeste ca e copilul in ea și automat nu prea mai are libidou… intreaba-l daca e asta, vorbiti deschis… daca e asta trebuie sa il intelegi si tu pe el

Îmi pare rău de starea prin care treci.
Vorbesc în calitate de fost soț. Și poate, cred că aș putea să te ajut.
Problema. Problema este ascunsă. E ceva care îl frământă, doar că el nu are curajul de a spune ce îl doare.
Stările pe care le descrii, le-am am avut și eu. Asta nu înseamnă că au aceeași cauză.
La mine era vorba despre trecutul foarte tumultuos al fostei soții. De o parte știam. De alta am aflat mult mai târziu. După ce am aflat, m-am simțit ca un loz câștigător pentru ea. Că ea a forțat căsătoria.
Într-o ceartă cu ea, am a spus că dacă nu eram eu, era altul. Și oricare ar fi fost, s-ar fi căsătorit. De aici deduci, cum o mai vedeam și ce mai simțeam pentru ea.
Eram impasibil și cu inima împietrita. Era lângă ea, dar nu eram.
Cel mai bine, atunci când îl vezi că este destul de odihnit, e să faci o noapte albă, cu cafea și două, trei pachete de țigări.
Vorbiți! Puneți fiecare pe o listă, cel puțin mental, ce vă place și ce nu, la celălalt.
Roagă-l să fie cât se poate de sincer. Chiar dacă pentru tine, aflarea unor lucruri, ar putea fi deranjante, acceptă-le.
Dacă nu, relația voastră este un fiasco, un compromis.