Sunt cu prietenul meu de când aveam 15 ani si avem o relatie de doi ani si ceva. Ne intelegem si ne cunoastem foarte bine, atat de bine incat am intrat intr-o stare de comoditate, o rutină pe care nu realizam. Nu avem niciun motiv sa ne despartim, ba chiar cred ca o sa ne tina multi ani de acum incolo. Dar, parca am o teama ca o sa ne plictisim la un moment dat, ca vrem altceva, ca o sa ne maturizam si o sa uitam unul de altul, o sa uitam ca ne iubim din cauza rutinei noastre. Vreau sa imi spuneti ce parere aveți. RELATIILE DIN LICEU REZISTA?

Mai stați și departe unu de altul, presimt că stați aproape mereu împreună ceea ce duce la o astfel de plictiseală.

Si eu am avut o relație de destul de mica ce a durat ani de zile si chiar daca o sa fiu dură in afirmații o sa iti spun pe direct.E posibil sa iti pierzi timpul si copilăria, pentru ca exact cum ai spus tu in timp intervine rutină, dorința de nou, maturizarea si conștientizarea ca ce probabil ai vrut la 15 nu o sa mai vrei si la 20 si asa ca este foarte posibil sa iti pierzi copilăria, timpul tau de distracție si experimentare cu un om ce cel mai probabil mai in colo nu o sa mai fie ceia ce iti doresti.

Ai 15 ani si te intrebi ca poate pe viitorul apropiat o sa va plictisiti unul de altul?

Heii! Nu știu daca te ajuta sau nu, dar si eu sunt împreună cu prietenul meu de la 15 ani si avem 2 ani si cateva luni. Si la fel ca si tine, nu avem niciun motiv sa ne despartim. Ne înțelegem foarte bine. Asa ma gândeam si ma întrebam si eu zilnic, mi era frica sa nu ne plictisim in viitor si chestii. Si am decis sa nu ma mai gândesc la viitor, sa traim momentul acum si ce o fi, o fi. Daca e sa fiti impreuna o sa fiți, si daca o sa luptați, bineînțeles. Bafta!

"o sa uitam ca ne iubim" m-ai spart