Deci efectiv simt ca nu mai pot! Mama mea e un tyrannosaurus rex!(Scuze de comparatie,dar e pur si simplu insuportabila!). Nimic din ce fac eu nu e bine! Daca vreau s-o ajut,nu ma lasa si zice ca eu nu stiu sa fac,ca nu trebuie sa le "pigulesc" asa, ca nu trebuie sa fie lux, si apoi cand nu o ajut vine si-mi zice ca de ce nu o ajut. E efectiv.Nu stiu, nici macar nu gasesc cuvantul potrivit! Parintii mei sunt divortati, de cand aveam eu 2 ani.Si am crescut fara tata.Si asta pot sa spun ca m-a afectat foarte tare.In fiecare zi eu ma gandesc cum ar fi sa am si eu un tata.Ma intreb ce am facut sa merit asa ceva.Pe cand aveam eu 5 ani,din lipsa de bani,mama mea a hotarat sa gazduiasca in chirie niste studenti,elevi sau ceva.Dar a sunat in schimb un domn care era disperat, si mama a acceptat, din disperare si ea evident.Mi se pare ca avea vreo 27 de ani atunci.Iar mama avea cam 29-30, sau cam asa.Si intre timp intre ei s-a infiripat ceva.La un an dupa toate astea, au anuntat ca se vor casatori.Ma rog.Eram indiferenta si suparata, nu prea imi pasa.Acum,sa fim seriosi, ce stiam eu pe atunci? Aveam 5 ani.Intre timp la noi era o harababura completa, cu tot felul' de organizari pe nunta, etc.In vara anului 2004, ei s-au casatorit.Si au facut o nunta nu prea mare, dar ma rog au fost in jur de 70 de pers.Si la o luna dupa asta, ne-au anuntat ca vor avea un copil.-__- Mda... dragut.dar nu si pentru mine.Ma simteam oribil, ma gandeam doar ca voi fi inlocuita.Iar atunci nu prea mai vorbeam cu mama, de atunci relatia dintr noi 2 s-a racit.Si dupa ce sora mea s-a nascut, ei au divortat.Mda,iar dupa asta au stat in concubinaj timp de 7 ani.In vara 2012 am gasit in baie ascunsa o hartie cu niste analize sau ceva, pe care scriau tot felul de chestii pe care eu nu le intelegeam.Un singur lucru am inteles:mama mea era insarcinata di nou-__-. Buuun. Minunat! Ce sa zic, eram ceva genokerFace Nu-mi venea sa cred.Cand ea a venit la mine sa-mi spuna despre ce e vorba, ma prefaceam ca nu s-a intamplat nimic, ca si cum nu ar fi ceva important.Pe parcursul a 9 luni, noi ne-am certat intr-una.Si din cauza stresului ea a avut probleme cu sarcina.Si nascut un baietel de 4, 5 kg, pe cale naturala! A nascut greu, si din cauza asta am inteles ca are probleme cu inima.Si mama mea are, dar ea are de ceva timp.Si la o luna dupa nastere, mama mea s-a imbolnavit de pancreatita.desi nu consuma alcool.Si a fost internaata in spital o saptamana, timp in care eu am avut grija de fratiorul meu.Il mai lasam ziua cu bunica si noptile stateam eu cu el,ca sa pot sa-i duc mamei o revista,ceva de mancare, chestii, stuff.Ma rog, binenteles ca tatal lui Eduard(fratele meu si al surorii mele), s-a facut nevazut cand a aflat ca a nascut.Si dupa toate astea ei s-au despartit definitiv.O perioada am avut liniste.Pana ce am inceput sa ne certam din nou.Motivele,sunt diverse:de la cl mai mic fir de praf, pana la patul pe care nu am suficient timp sa mi-l fac dimineata, avand in vedere ca ma trezesc la 07:25 si nu apuc nici sa mananc, si ies mereu la 07:56 din casa, si alerg la scoala.Intarzii foarte rar,pentru ca alerg de imi dau sufletul,deoarece in fiecare dimineata am mate prima ora in fiecare zi, si profesorul e foarte dur, asa ca nu-mi permit sa-ntarzii.Si cum spuneam, nu mai pot! Nu mai pot convietui cu ea pur si simplu.Nu stiu ce sa fac.De la un timp am inceput sa fumez,din lipsa de ocupatie evident, cand ies singura pe afara nu am ce face, asa ca m-am gandit sa incerc si asta.Ies rar cu prietenii pentru ca eu de cum vin de la scoala nu mananc, nu fac altceva decat teme.Pe la ora 17-18 le termin, si ies repede afara, pentru a evita certurile.Ma plimb peste tot, chiar si noaptea.Si vin acasa tarziu, ca sa nu ma mai cert cu ea.Nu mananc mai nimic toata ziua pentru ca nu vreau deloc sa stau acasa.Ma duc la supermarket si imi cumpar tot felul de porcarii:de la chipsuri si cola pana la tigari, imi iau orice.Va rog dati-mi niste sfaturi.As vrea sa ne intelegem mai bine, dar nu stiu cum.Dau funda, pls.

Ok vampy, vad ca ai scris o carte despre problemele tale cu TRex, probleme care se pare ca au aparut inca de pe cind aveai 5 ani.
e interesant ca si acum esti suparata ca a divortat de tatal tau, la care se adauga tot restul, ca a avut alti copii, etc.
plus ca si tu recunosti ca va certati din nimicuri.
dupa mine tu vrei prea mult, vrei sa ai o viata perfecta. ce-ar fi sa te scoli pe la 6 sa ai timp sa faci si patul, sa maninci si sa ajungi la scoala fara sa fugi? apoi in loc sa te gindesti numai la cit suferi tu ce ar fi sa te gindesti la ce eforturi face mama ta sa va creasca singura? crezi ca e greu sa cresti fara tata? incearca sa fii mama singura cu 3 copii, dintre care una ca tine care nici nu-si face patul, fumeaza si sta noaptea pe strazi si o sa vezi ce inseamna sa ai o viata grea.
asa ca cred ca ar trebui sa incepi sa aprobi T.Rex-ul, sa-i dai si ei dreptate din cind in cind si in loc s-o ocolesti pierzind vremea pe strazi sa o intrebi cum poti fi de ajutor ca daca mai are si probleme cu inima nu stii cind o sa o pierzi si o sa-ti para rau ca te-ai purtat asa cu batrinul T.Rex.

Mama ta pe cum vad eu are o depresie care e cam neplacuta pentru tine, ea e cum cred eu cam in fza cand nu mai stie ce sa faca ca dupa despartirea de tatal tau a fost dureros pentru ea crede-ma asta daca a plecat el de la voi, si te avea pe tine s-a vazut singura cu tine nu stie ce sa faca asa ca s-a aruncat in brate la alt barbat cautand ce nu a gasit la tatal tau nu stiu povestea cu tatal tau de ce s-au despartit dar in fine nu conteaza si cand a auzit ca e gravida si cu noul barbat iar problema mai ales ca de cand a auzit ca iar va fi singura si acum cu 2 copii nu unul si mic si inaintarea inj varsta rabdarea scade si acum ca e si al 3 lea pe drum iti imaginezi ce e in capul ei totul e haos nu are parte de sprijin de la tatal copiilor de la nici unul poate nu realizezi dar e foarte greu pentru ea, acum ca tu incerci sa o ajuti bv tie desi ar fi bine sa incerci imposibilul sa o tragi de maneca sa zic asa si sa o iei la o discutie serioasa ca ea nu realizeaza ca vrei sa o ajuti ca e napadita de problema cresterii copiiilor. incearca sa o trezesti sa zic asa si daca vezi ca ea ridica tonul incearca imposibilul si nu il ridica si tu ca sfarsiti sa va certati iar. convinge-o ca are un sprijin in tine si zii ca vrei sa o ajuti cu copii in casa etc, arata-i si nu ridica tonul ca atunci o sa ridice si ea. stresul in ziua de azi si problemele multe destrama familii nu lasa asta sa se intample. fa ce zice ea si nu comenta si ai sa vezi ca o sa isi dea seama ca o ajuti dar asta nu se intampla in 2 zile trebuie sa ai rabdare. nu stiu cati ani ai dar e o responsabilitate pentru tine si ar fi super daca ai putea sa o scoti din starea in care e acum. imi pare rau pentru ea si si pentru tine. acum vezi ce zic si ceilalti utilizatori.


bafta!

Buna,

Hai sa stam de vorba. Vrem sa te ajutam sa gestionezi cat mai bine situatia in care te afli acum.
Asociatia Telefonul Copilului poate fi partenerul tau de discutii sau poate fi prietenul tau atunci cand te confrunti cu o problema. Confidentialitatea este cuvantul cheie in relatia ta cu serviciul Telefonul Copilului, oferit de organizatia noastra.
Apelul catre 116 111 este gratuit din retelele Romtelecom si Cosmote, de luni pana duminica, in intervalul orar 08.00 – 00.00. Mai multe poti afla si la: http://www.telefonulcopilului.ro/intrebari-frecvente
Pentru ca problemele cu care te confrunti reprezinta subiecte delicate si te-ai putea simti in largul tau mai degraba in mediul online, te indrumam sa ne transmiti mesajul tau la telefonulcopilului@telefonulcopilului.ro

Asteptam sa te ajutam!

Bravo tie.tu faci ceia ce trebuie, tine-o tot asa, ca nu mai duci mult, si scapi si tu de mata, si mata de tine.fii tare.succes.

Comunicarea este cea mai buna "arma". Asa cum comunicarea exista intr-o relatie de cuplu sau o relatie de prietenie, poate exista si intre parinti si copii.
Dar daca tu ai vointa si chiar iti doresti sa te intelegi mai bine, comunica cu ea,daca nu cu ea, cu un prieten, cu un profesor, psiholog spune-i tot ce ai pe suflet chiar daca e greu, nu tine totul in tine.
http://www.telefonulcopilului.ro/despre-noi

Cred ca ar trebui sa vorbesti cu ea despre asta, sa ii spui ce simti. Sunt sigura ca te va intelege si dupa aceea va veti intelege mai bine... cum face o mama obisnuita cu fiica ei. O zi buna!

Ai incercat sa ii explici cum te simti? Poarta o discutie cu ea ca de aia iti este mama, explica'i ca te raneste si ca ai vrea sa fie altfel. relizez ca situatia voastra este mai delicata dar asta nu inseamna ca trebuie sa se raceasca lucrurile intre voi. Incerca sa stai cu ea la masa (daca tot nu mananci ), ca un fel de cina/pranz in familie sa vezi ce iese, vorbeste cu ea chestii marunte care sa nu o faca sa izbucneasca sau ceva pentru ca trebuie sa te gandesti si la ce prin ce situatii a trecut si sa o intelegi. Stiu ca pare greu dar incerca sa te apropi tu de ea mai intai, nu vei muri daca vei face asta. Fi si tu mai ingaduitoare cu ea si daca vezi ca incepe sa tipe le tine sau sa aveti o discutie mai aprinsa las'o sa se calmeze dupa aia discuta cu ea
Sper sa te ajute cat de cat

Buna! Imi cam dau seama prin ce treci si sincer imi pare RAU! Iti recomand sa stai putin de vorba cu ea despre certuri si sa incercati sa nu mai fiti rai unul cu altul! Spune-i ca nu mai suporti certurile astea si vrei sa le termini ca pana la urma o sa va imbolnaviti amandoi... Iti zic sa nu mai fumezi deoarece vei fi si mai rea cu mama ta. Fumatul face rau si la suflet... Sper ca te-am ajutat!

Ai face bine sa nu mai fumezi, si sa o rasplatesti pe mama ta ca mama este doar una dar tati sunt 1000000000
Sfatul meu este sa fii alaturi de mama ta mai ales in aceste momente...

Heei. complicata situatie. Stiu cum e. si eu am mai avut unele certuri cu mama insa nici foartee grave. Dar mi.am dat seama ca nu e vorba de mine ci de ea. I.am fost alaturi. TREBUIE SA II FII ALATURI! SI LASA.TE DE FUMAAAT! Sti. cu 3 copii orice ar vrea o mama este o cearta. Eu zic sa ii fi alaturi si la bine si la greu