anonim_4396
| anonim_4396 a întrebat:

va rog sa ma ajutati, sunt intr-un moment al vietii, cand nu am nici o susținere.Am 23 de ani, sunt asistenta medicală și sunt fiica vitregă a unui interlop.Va spun asta pentru ca veti vedea ulterior ce traiesc. Am fost si sunt genul de copil cares-i respecta si iubeste mama până la Dumnezeu și inapoi, care nu i-a întors niciodată vb, care are program de intrat în casă și la ora actuală, care nu a lipsit o zi din această casa blestemata, care a pus mereu capul in pământ și care nu a avut un drept la replică niciodată. Mai pe scurt, mama ma tine in lesa si n-o intereseaza de sufletul meu. La 18 ani am avut o relație frumoasă,care s-a terminat brusc, el murind intr-un accident de mașină. A fost trauma vieții mele, psihic vorbind deoarece susținerea mamei mele suna asa „ Sa nu-i putrezeasca oasele in mormant" si astfel m-am recuperat singura, în mare parte urandu-ma si intrebandu-ma cu ce am gresit de nu o am pe mama aproape sufletește, de atunci si pana acum mi-am găsit refugiul în diferite relații pasagere, nu multe, dar mi-am incercat norocul spre a găsi pe cineva care ma va scoate din ceea ce traiesc si fara a mai iubi. Mama mea, pe care o iubesc enorm, deși ea la rândul ei sunt sigura ca nu ma iubeste...Nu a fost NICIODATA de acord cu fericirea mea, indiferent daca am vrut eu.A cautat sa-mi bage pe gât pe cine a vrut ea, iar din disperare, am avut o relație virtuală 3 ani, cu un băiat care era inchis în afara țării pentru furt. Motivul pentru care mama era de acord cu această relație, era faptul că băiatul respectiv imi dădea foarte mulți bani și nu-mi lipsea nimic, iar eu m-am complacut fiind singurul cu care aveam voie sa am o relatie. Intr-un final, după lungi așteptări și lacrimi, după ce am terminat scoala si am luat examenul cu 9, 86, am renunțat la acel om, ea condamnandu-ma, fără să se gândească ca am stat atât de mult singura si NUMAI sufletul meu stie cat m-a durut. In momentul de față, am o relație de aproape 4 luni si va spun cu mana pe inima, ca e genul de relație pe care o vezi in filme...in sensul ca suntem cei mai buni prieteni, ne jucam ca 2 copii, în sfârșit e omul care ma intelege ca am o familie dificilă si care ma intreaba daca am mâncat sau cum mi-a fost ziua la munca. Nu-mi jura ca va fi o viață lângă mine, dar imi asigura fericirea in fiecare zi. Si nici nu-mi spune ca ma iubeste, desi simt asta prin imbraca-te ca e frig, la ce te gândești de esti supărată? si gesturile lui marunte. Si ca in orice relație, am avut si momente grele (mătușa mea fiind îndrăgostită de el a încercat să ne despartă pe orice cale) in schimb, el a continuat să rămână lângă mine, fără a asculta vb ei rele la adresa mea. Eu, la vârsta de 23 ani, mi-am pierdut virginitatea cu el, am ales sa ma păstrez virgină pentru singurul om care-l voi simți sincer si apropiat de sufletul meu. Iar până si prima noapte cu el am simtit-o ca si cum ar mai fi existat de 10 ori pana atunci, fără emoții, fără complexe, de parca eram omul vieții mele. Problema cea mai mare vine acum, ca mama nu il vrea, din același motiv pentru care nu-mi da bani si pentru ca este certata cu sora lui, iar mama lui este femeie de serviciu,(el avand o situatie materiala buna) si pentru ca el a avut o relație din care a reieșit un copil, care sta la mama lui cu care nu mai are nicio treaba. Acum va rog sa-mi spuneti, cum sa gasesc un echilibru? Cum sa nu renunț la niciunul? Cum s-o fac pe mama sa inteleaga ca in sfarsit sunt fericita, ca iubesc si sunt iubită? Ca sunt destul de matura sa iau decizii singura.Si cum sa-l fac pe el sa înțeleagă că nu vreau s-o pierd pe mama? Ca el imi spune mereu ca daca cineva ma va intelege vreodata pe lumea asta, el va fi acela, dar cu siguranta va exista un moment cand se va sătura de asta.Pt ca el vrea sa ne mutăm împreună, sa fim o familie in timp. Însă mama nici nu vrea sa audă, ma tot amenința că-l va pune pe tatal meu vitreg sa-l bată. Iar de aici, mă sufoc ca nu stiu ce am sa fac. Vreau sa lupt, dar mi-e frică de consecințe, nu sunt destul de curajoasă sa lupt pentru ceea ce iubesc si mai presus pentru fericirea mea

Răspuns Câştigător
| BotezanDaniel a răspuns:

Încerc să îți dau un sfat, ca de la un psiholog, un prieten, un suflet. happy Off, ai trecut prin multe, suflete! Ai putea să scrii o carte, dar cred că ai vărsa prea multe lacrimi pe ea. În momentul de față, ai nevoie de înțelegere, mai mult decât orice altceva. Îți iubești mama prea mult, dar ți-ai găsit" sufletul pereche" pentru tine, și nu pentru mama ta, care pentru tine, contează enorm de mult. Sincer, după tot ce am citit, mi-am dat seama, că ești foarte sensibilă și foarte educată. Dar dacă nu e omul potrivit, băiatul acesta cu care stai? happy Nu te gândești, la riscul, că ar putea fi o nouă dezamăgire? Eu zic să te mai gândești. Nu vrei să rănești pe nimeni, asta ai făcut toată viața ta, și niciodată nu ai fost fericită, sau nu ai avut curajul să lupți cu adevărat pentru ceea ce vrei. Eu cred că trebuie să fi, pentru prima dată... egoistă! E despre tine, despre ce contează, adică tu, nu despre mama ta, nu despre fostul tău iubit, nu despre tatăl tău vitreg, nu despre mătușa ta, nu despre iubitul "actual". Eu zic să te abandonezi în fața la tot ceea ce există, la toate problemele. Dacă vezi că treaba cu băiatul ăsta, provoacă neplăceri celor dragi, fapt ce te lezează pe suflet...lasă-l, dacă îl iubești prea mult și mai mult pe el, lasă-i pe ceilalți. Băieți mai sunt. Tu nu ești fericită. Pretinzi că ești, dar nu ești, din cauză la o situație de viață nefavorabilă. Alege să-i împaci pe ceilalți, dacă pe tine, încă nu ai reușit să te împaci! happy Keep smile! happy Funda?

| raisasd30 a răspuns (pentru BotezanDaniel):

Multumesc frumos pentru sfat...In principiu, exista posibilitatea sa greșesc, să mă înșel, si posibil sa-i dau dreptate cândva mamei. Darrrr consider că sunt destul de matura, să iau decizii singura.Tot ceea ce îmi doresc e să fiu capabilă să îmi iau viata in propriile mâini.Numai ca mama e împotriva mea cu totul

10 răspunsuri:
| mihai69 a răspuns:

Dacă vrei să ai o viață a ta, e cazul să afli că o familie nu e compusă din soțul tău și alții (părinți, frați, surori, nași, cuscri etc.), ci NUMAI din voi doi și (eventual, în viitor) copiii voștri.
Așadar, în caz că vrei să formezi o familie cu iubitul actual, te duci frumos la el și vă vedeți de viață. Dacă mama ta acceptă sau nu situația, e fix problema ei.
Tu o poți iubi în continuare (deși asta e mai degrabă „sindromul Stockholm" decât iubire), dar nu e musai să o și asculți.

| relian a răspuns:

laughing Esti praf, ma lesi cu povestile astea de 2 lei.
Ai 23 de ani,esti asistenta medicala,spui sau se deduce ca ai lucra,parca asa am intuit pe undeva,dar pe de alta parte vii si sui ca maicata nu-ti da bani.

Hotaraste cum esti,lucri sau esti intretinuta? Din ce povesti spui,se pare ca maicata te intretine, iar tu nu vrei sa renunti la asta laughing adica nu dai asta pentru orice altceva.
Pune mana la munca si tu si iubitu asta ce spui ca esti in limba dupa el, dar pentru care nu renunti la intretinere laughing banui ca atat tu cat si iubitu tau o fredonati, nu lucrati nicaeri, alta explicatie nu este.

Cineva care lucreaza, ma refer daca ai lucra tu si iubitu tau la fel,.ai 23 de ani, inttreb ce dracu mai stai cu maicata?
Sau tu crezi ca o sa stai cu maicata pana la adanci batraneti? Dar mai stii unia asa stau, stau sa-i tina parinti pana ies la pensie ei laughing

Iara cu fica vitrega a unui interlop ca ai vrut sa spui, ori ce ai intentionat? Ai bagat-o la deruta, sa ne sperii sau ce altceva, ca eu nu vad rostu acestei fraze"sunt fica vitrega a unui interlop " laughing

| Nilsson a răspuns:

Ai trecut prin multe, intr-adevar.
Parerea mea e ca nu ar trebui sa tii cont de parerea mamei tale, arata-i respectul cuvenit oricarei mame si atat.
Mai departe nu are voie sa se bage in viata ta.
Tu si cu iubitul tau ar trebui sa va mutati impreuna, sa aveti joburi stabile si sa va casatoriti.
Nu trebuia sa profiti material de celalalt tip care e in inchisoare, e pacat oricum, dar in fine, faptul e consumat de acum.
Si in privinta amenintarilor mamei tale ca o sa il puna pe taica-tau vitreg sa il bata nu le lua in serios, ii explici ca e alegerea ta si sa iti respecte relatia, n-are ce sa iti faca, tara noastra nu e sat fara caini si o sa intre sub incidenta legii daca se leaga cu ceva de el.

| Uvox a răspuns:

Dacă tu nu lupți pentru fericirea ta, cine ai vrea sa o faca? Esti majora, ai serviciu, cel putin asa reiese din ce ai scris.
Totusi, ai grija cu fericirea, sa fie ce si cum trebuie ca sa nu suferi mai tarziu. Adică, unde se duce inima trebuie sa ajungă si mintea. Bafta!

| BotezanDaniel a răspuns:

Hey! Încerc să te ajut eu happy

| qwertpro a răspuns:

Salut,am incercat sa analizez mai bine situatia si am ajuns la unele concluzii.Ei bine mi-a dat mult de gandit comportamentul mamei tale. Faptul ca a fost de acord sa ai o relatie cu un om de la puscarie,ba chiar te-a sustinut, deja pune multe semne de intrebare, cum a acceptat ea asa ceva? E posibil ca mama ta sa incerce sa obtina venit cumva cu ajutorul tau, sa profite, sau pur si simplu nu este constienta de faptul ca controland viata ta nu va face nimic altceva de cat sa iti distruga fericirea, si fara sa isi dea seama ia decizii eronate, desi eu presupun ca ea este constienta ca iti dustuge viitorul astfel.Eu consider ca nu mai trebuie sa asculti atat de mult de ea,esti deja matura si poti de acum iesi din sfera de influenta a parintilor, poti avea de acum grija de tine de una singura, viitorul este doar in mainile tale, nu in ale lor.Da, inteleg ca e greu sa mergi impotriva vointei mamei tale, dar daca vei face mereu asa cum vrea ea, nu vei fi niciodata fericita.Ai incercat deja sa faci totul asa cum isi dorea ea si ai vazut unde s-a ajuns, si daca vei continua astfel nimic nu se va schimba.Ea nu stie ce simti tu si nici nu incearca sa inteleaga. Daca simti ca acest barbat este persoana potrivita cu care vrei sa iti petreci o viata intreaga, atunci lupta pentru fericirea ta cu tot ceea ce iti sta in cale, chiar daca un obstacol major este mama ta.Inteleg ca e greu, dar nu poti continua asa mereu la nesfarsit, cat vei continua asa? Esti obligata de acum sa gasesti fericirea pe care o meriti, si odata ce ai gasit-o nu o mai lasa sa fie luata de altii si nici sa fie distrusa de parintii tai. Daca sa te muti cu acel barbat sau nu, trebuie sa decizi doar tu, eu nu iti voi spune ce trebuie sa faci, ceea ce veau eu e ca tu sa meditezi atent asupra unor detalii importante si sa intelegi singura ce e mai bine pentru tine.Inteleg ca ai unele traume din trecut, dar trebuie sa treci peste, ce a fost a fost si nu mai poate fi schimbat.Trecutul nu trebuie retrait, ai fost deja acolo si mai mult nu vei mai fi.Nimeni nu are o viata usoara si nici un trecut usor, dar cu totii luptam ca sa ajungem acolo unde ne dorim.Parintii tai nu au putut sa iti ofere fericirea dorita, inseamna ca tu de acum esti responsabila sa o obtii cu orice pret. Uneori pentru a fi fericiti trebuie sa renuntam la unele lucruri din trecut care ne tin pe loc.Da, la inceput ne va fi greu, dar mai bine suferim o perioada scurta de timp ca sa fim fericiti tot restul vietii, de cat sa fim fericiti putin timp si sa suferim o viata intreaga.O schimbare,iata ce trebuie acum cel mai mult,una radicala, pentru ca din cate vezi si tu de la sine nimic nu se schimba inspre bine.Impune-ti autoritatea in fata lor, dale de inteles ca nu mai esti acea fata care face mereu tot ceea ce spun ei, si ca de acum viata ta e doar in mainile tale.

| Raizing a răspuns:

Stand langa mami prinzi radacini si asta o sa-l intepe si pe el(nu va rezista la vesnicie, asteptandu-te)
Cum cursul vietii este ca copilul sa plece d'acasa si sa-si formeze propia casa! Acuma stand langa mami nu vei rezolva mai nimic, dar in schimb i-l vei pierde pe el.
Alegerea alchimiei suna in felu' urmator -ca sa castigam ceva, trebuie sa si pierdem ceva.Schimb pe schimbhappyMai pe intelesu' tau cand mergi la magazin si cumperi ceva trebuie sa platesti pentru acel cevalove struck Nu-l poti cumpara GRATISwinking
Nu-ti vad rostu' langa mami, dar alegerea iti apartine in totalitatehappy

| raisasd30 a răspuns (pentru Raizing):

Multumesc frumos pentru sfat, însă nu pot renunta la niciunul dintre ei.Sunt conștientă de faptul că va trebui să plec cândva.Dar pe mama nu mi-as dori sa o dau la o parte, ci dimpotrivă, sa fim uniți, o familie.
Imi este greu sa ma împart, și frică de necunoscut in acelasi timp.
Toată viața am avut ceea ce mi am dorit, nu stiu cum e viata fara ea.

| BotezanDaniel a răspuns (pentru raisasd30):

Tocmai din acest motiv, nu trebuie să neglijezi părerea părinților (mai exact, a mamei tale)