|

Aşa e mama şi a fost bunica

Aşa suntem femei lângă femei

Părem nimic şi nu-nsemnăm nimic

Doar nişte "ele" ce slujesc pe "ei".



Ei neglijenţi, iar ele foarte calme

Ei încurcând ce ele limpezesc

Ei numai tălpi şi ele numai palme

Acesta e destinul femeiesc.



Şi-n fond, ce fac femeile pe lume?

Nimic măreţ, nimic impunător.

Schimbându-şi după ei şi drum şi nume

Pun lucrurile iar la locul lor.



Cu-atâţia paşi ce au făcut prin casă

Şi pentru care plată nici nu cer

De-ar fi pornit pe-o cale glorioasă

Ar fi ajuns şi dincolo de cer.



Ei fac ce fac şi tot ce fac se vede

Ba strică mult şi ele-ndreaptă tot

Şi de aceea nimeni nu le crede

Când cad, îmbătrânesc şi nu mai pot.



Aşa e mama şi a fost bunica

Şi ca ele mâine eu voi fi.

Ce facem noi, femeile? Nimica,

Decât curat şi uneori copii.



Suntem veriga firului de aţă

În fiecare lanţ făcut din doi

Ce greu cu noi femeile în viaţă

Dar e şi imposibil fără noi…







Pareri

12 Raportează Evaluează
12 răspunsuri:
| a răspuns:

E tezista si plina de cliseuri. E scrisa de un barbat (dupa modul usurel de verisificatie si faptul ca sacrifica continutul de dragul rimei pare scrisa de Adrian Paunescu) care nu a inteles nimic, asa ca este plina de tampenii. Orice femei va sti ca nu e vorba despre ea, e doar un fel de misoginism prostesc pe invers. Si ma omoara excesul asta de importanta, afirma ca femeile sunt centrul universului, ceea ce este un pic ilar (nici un om nu este centru universului, numai prostii se cred atat de importanti). Ma si intreb daca a fost scrisa cu sinceritate (poetuol nu a inteles nimic despre femei, dar crede sincer in niste prostii sau este doar sarcastica)

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| explică (pentru Brigaela):

"(...)e doar un fel de misoginism prostesc pe invers." E misandrism şi îi la fel de cancer ca şi misoginismul.Atunci când un sex îşi acorda şi emite (față de sexul opus) să i se acorde mai multă importanță decât are de fapt.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru anonim_4396):

Stiu termenul, dar am facut o parafraza ca mi s-a parut mai usor de inteles. Ai dreptate.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

D-aia am facut sambata ciorba de gaina, picioarele si pieptul scoase sa manance fetele cu maioneza, totul carat de mine din Obor, sa aud ca stric si ca ma slujesc femeile? Nu e corect. Astea sunt stereotipuri.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Buna,
Doar randuri care scot in evidenta anumite calitati ale femeilor, defectele nu.
Probabil viata celor in cauza s-a rezumat numai la activitati de genu...
Felicitari pentru efortul de a da copy/paste happy

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Ai innebunit?
E super tare!
Deja am copiat-o.
Mersi.

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| explică (pentru mudokins78):

Stiam eu ca esti consumator de poezie si vodka!happy

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru anonim_4396):

Urasc vodka!
si poezia trebuie sa aiba neaparat rima! (vezi anton pann)

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Merge

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns (pentru Adyy5):

winking

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Femeile au avut mereu limite din cauza ca nu au avut aces la educatie si au fost casatorite pentru a avea grija de familie. Barbatii se duceau la razboi iar femeile aveau grija de casa. Asa a ramas mereu. Rar au ramas in istorie femei de renume din acest motiv. Lipsa educatiei si pentru femei. Acestea au avut si mai tarziu drept la vot. In timpul renasteri acestea abia aveau aces la marile piete unde erau statui nud. Iar locurile in care puteau fi educate sa invete sa citeasca erau manastirile. Acolo invatau limba latina, pentru ca slujba se tinea in lb latina, invatau sa coase, sa impleteasca, si sa duca o viata de ordine. Am vazut un documentar despre Properzia de Rossi, o femeie care a studia in manastire si a lasat niste capodopere artistice, gravuri religioase in lemn si samburi de fructe. Este singura femeie din acea epoca mentionata in scrierea lui Giorgio Vasari, "Vite", unde apar cei mai ulustrii artisti ai renasterii. A murit saraca la manastire.
Daca citesti "Mara" de Ioan Slavici o sa observi acelasi lucru. Persida, care este o fata, este educata doar la manastire. Si acolo invata sa citeasca. La manastiri de obicei asa se facea, se invatau fetele sa citeasca rugacinea, sa coase la razboi, sa fie educate, sa invete sa mentina curetenia.
Daca ai observat Persida invata acolo sa citeasca si sa faca curat. Era un mediu educativ si de ordine.
Doar baiatul se ducea la scoala. Pentru ca erau scoli doar pentru baieti.
Sa sti ca poezia ta m-a facut sa ma gandesc la toate femeile din.toata istoria. Ma dus cu gandul la o pezie dintr-un manula sau care sa apartina genului traditional.
Este scrisa de Adrian Paunescu.
Are in una din strofe o rima mai fortata si am zis ca ai scris-o tu si astepti pareri. Oups!
Sunt ignorant de poezie in general. Rar citesc. Banuiesc ca daca Paunescu scria aceste poezii sub alt nume era mai remarcat pentru ca este mai.mult remarcat ca sustinator a lui Ceausescu, un neiubit de multi. Adica sa ai o etica finuta si sa iubesti ceva...2006 - 2100 + Vezi răspunsul întreg

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează
| a răspuns:

Durerea femeiasca
poezie [ ]
de Adrian Paunescu
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Adrian Păunescu [Adrian_Paunescu ]
2001-12-10 | | Înscris în bibliotecă de Adria Martin


V-am tot iertat, v-am tot acoperit,
Si, sa mai amanam, nu-i intelept,
Ar fi, sa recunoastem, in sfarsit,
Femeia, n-are, totusi, nici un drept.

Muncim, ca niste sclave, zi de zi,
Frumoase-am fost, pe cel dintai traseu,
Si condamnarea de-a ne urati,
Chiar voi, ce ne iubiti, ne-o dati, mereu.

Stam in picioare, inca de cu zori,
Si va mirati ca nu mai sunt subtiri,
Dar voi, care va credeti tot feciori,
De ce nu aratati ca niste miri?

Pe unde ne dati dreptul de-a munci,
Lucram istovitor, cu voi in rand,
Din cand in cand, in burti ne dati copii,
Iar voi plecati a altele, razand,

Cand suferiti, ne cereti langa voi,
Ori va-mbatati, ori ati trudit prea mult,
Va plangem, cand va duceti la razboi,
Sau cand va speriati, la vreun consult.

Eroic v-am iubit nelegitim,
Si legitim, eroic v-am iubit,
Ne bateti, ne-nselati si noi o stim,
Ba, alteori, intram in circuit.

Iar cele care, azi, pe termen scurt,
Va fura amintirile de ieri,
Is vor plati placerea unui furt,
Fatal, cu furtu-aceleiasi placeri.

Si, uneori, pacatuim curat,
Crezand, prin lacrimi mari, de ochi atei,
Ca insusi Dumnezeu este barbat
Si nu le intelege pe femei.

Dar, vai, a fost odata prea frumos,
Ca-n filmele de dragoste a fost,
Si-acum, ne omoram sarguincios
Si zilnic ne distrugem fara rost.

Ne-nvinge viata fara orizont
Si voi ne-nvingeti, intr-un mod cainesc,
Traim ca niste vaduve de front
Si mainile mereu ni se aspresc.

Acum, cand auziti acest repros,
Priviti, fara privire, inapoi,
Incuvintati din cap, marinimosi,
Si credeti ca nu-i vorba despre voi.

Si, totusi, e vorba despre toti
Sunteti la fel de rai si de flamanzi,
Durerea femeiasca pentru soti,
E-un credit fara giruri si dobanzi.

Va e urat cu noi, va e urat,
Si ne-ati ucide, dragilor...2005 - 2104 + Vezi răspunsul întreg

RăspundeRăspunde Raportează Evaluează