Ateii sustin ca deoarece in lume mor si sufera multi oameni,Dumnezeu nu exista sau "daca o face este un zeu razboinic".
Dar v-ati intrebat vreodata la sensul acestui argument?
Sa o luam asa :
X il intalneste pe Y. Acesta ii poate cumpara o prajitura sau ii poate da un pumn in fata. Aici e momentul unde X poate alege,de bunavoie,ceva,dar una dintre actiuni provoaca bine,alta rau.
Acesta e liberul arbitru.
Daca Dumnezeu s-ar face vinovat de raul din lume,motivul ar fi acela ca ne-a dat liber arbitru,insa daca stam sa ne gandim,Dumnezeu nu poate fi vinovat caci liberul arbitru e mai degraba un mare privilegiu.
Credeti ca mai era mai bine daca Dumnezeu era un "dicatator" care ne-ar fi creat cu o gandire limitata ce presupune sa facem doar bine? Atunci am fi fost exact ce numim noi astazi robotii,care nu pot actiona mai mult decat le spunem noi.
Prin rau,omul ajunge sa aprecieze binele. Raul ce ti se intampla te face sa imbratisezi mai mult binele. Totusi,raul nu e dorinta lui Dumnezeu, e creatia umana. Raul si binele sunt exact ca 1 si 0, exact ca A(DEVARAT) si F(ALS)!
Ok,de ce nu ne ajuta Dumnezeu cand avem rele?
Pentru ca Dumnezeu daca ar actiona cumva in lumea asta,ar fi un act de dicatorie,caci s-ar opune gandirii umane. Dumnezeu are rolul de a ne observa. Totusi,exista momente,in care Dumnezeu,prin dorinta mare a celui care-l invoca,primeste un implus,un ajutor. Acele momente se numesc minuni.

Iar apoi,viata asta e un test, nu e finalul. Suferinta de aici nu se compara cu fericirea ce o vom avea dupa eliberarea de trup.

Frumos spus...

Crestinii cred ca oamenii care vor ajunge-n rai vor avea-n continuare liber arbitru. Deci liberul arbitru nu implica existenta raului.

De altfel, in lume exista mult rau, numit rau natural, care nu are nimic de a face cu liberul arbitru al oamenilor: cutremure, inundatii, tsunami, etc.

Apararea asta cu roboteii nu face parte din Biblie, iar autorii Bibliei n-ar fi inteles-o.

Hai sa o luam invers,de ce dumnezeu a luat viata tatalui tau? sunt atatea de cazuri de copii care mor,parinti care mor,cutremure,inundati, tsunami =interventi divine nu? da parca era vorba de liberul arbitru,pai nu e,daca ar fi nu ar exista acele dezastre naturale care conform bibliei sunt cauzate de dumnezeu,microbi,virusi tot de dumnezeu, dumnezeu sta si vede pasiv tot raul din lume si nu face absolut nimic,ori e o zeitate diabolica asa cum si este prezentat in biblie ori nu exista asa ceva,scrii acolo ca cica nu se compara cu fericirea de dincolo,asta nu e o scuza, eu daca te omor sa te trimit spre fericirea vesnica nu scap de pedeapsa, dupa ce mori o sa fi un ingeras care canta pe n norisor vesic, ai putea sa fi fericit si sa isi vezi tatal, mama arzand in iadul vesnic? ce naiba ai face o vesnicie, omul in lipsa unei motivati nu poate exista nici dumnezeu ala numai are vreun scop ca deja din trecut a hotarat totul

Cancer,leucemie, HIV, etc.Tot noi vrem aceste boli?

Nu toate chestiile nasoale de care au parte unii sunt rezultatul alegerii libere a altora.

Ceea ce spui tu ca sustin ateii ramane in picioare.

Ai perfectă dreptate! Dumnezeu ne iubește pe toți necondiționat, iar el ne-a dat liberul arbitru. Alegem binele sau răul, automat dacă am ales răul nu mai suntem cu Dumnezeu. Am citit într-o carte care se intitula,, Conversații cu Dumnezeu " scrisă de un autor englez, dar tradusă în limba română că fiecare om își atrage singur boala, necazul, primejdia rea prin gândirea și prin alegerile pe care le face stand departe de Dumnezeu. Iar apoi oamenii spun că Dumnezeu e de vină pentru ce li se întâmplă lor. Și am mai observat ceva. Omului când îi este bine stă departe de Dumnezeu, iar când dă de greu se întoarce la Dumnezeu, urmând ca după ce scăpa să se îndepărteze din nou de El. Și chestia cu eliberarea din trup e adevărată in cazul in care am făcut fapte bune și am ascultat poruncile lui Dumnezeu.

Prin anumite necazuri, oamenii incep sa nu mai perceapa viata asta ca fiind totul, incep sa mai ia aminte si la cei din jurul lor, ii ajuta poate sa isi mai lucreze inima si
sa nu fie chiar lenesi, sa inceapa sa isi puna unele intrebari.
Oamenii isi pot exersa compasiunea pentru celalalt, pentru aproape, sa se puna in miscare si pentru altcineva nu doar pentru ei. Daca nu ar fi oamenii
cu diferite probleme si toti am fi bine mersi nu ne-am mai putea pune in miscare pentru cineva.
Este adevarat ca preocupandute doar de ceva rau nu te poti astepta sa atragi la tine tot felul de lucruri bune si oamenii cu interese diferite care nu iti sunt deloc asemanatori.

Dar lucrurile sunt foarte active chiar si in ziua de astazi si nu doar pentru cel care are oarecum o legatura
cu Dumnezeu ci si pentru cei ce nu au nici o legatura cu El. Ei primesc tot felul de avertizari, au parte de intamplari care le mai pot
sensibiliza inima si sa ii faca sa priveasca lucrurile altfel. Binenteles este alegerea lor ce vor sa faca mai
departe, lucrurile sunt facute in asa fel incat sa nu il forteze pe om, dar sa il mai poata ajuta sa se gandeasca unde il conduc lucrurile alese de el.
Chiar si cei mai pierduti oamenii sunt ajutati.


Adevaratele minuni apar ca urmare a dorintei schimbarii si a cunoasterii ce salasluieste in omul ce nu se
simte implinit cu viata asta pe care toti ceilalti o iubesc atat de mult. Prin acele minuni omului ii se
descopera cu adevarat cuvantul Lui, tainele ascunse care ii sunt descopertie tot mai mult tocmai pentru a il
cunoaste tot mai mult pe Dumnezeu, pentru a il iubi tot mai mult, pentru a il simti, trai pentru a vedea
totul la lumina zilei, iesind din noaptea in care se plimba ca un orb. Restul nu vor mai fi o problema pentru el, pentru ca incetul cu incetul nu va mai fi ca o
frunza cazuta ce este luata de fiecare vant. El va sti cum trebuie actionat in unele situatii, dar asta doar daca va face treaba.

Si daca cineva poate trai inca de pe pamant raiul?
Ce inseamna fericirea de dupa despartirea de trup, de ce nu poti incepe sa o traiesti chiar de aici?

Eh, hai sa nu fim noi dictatori. Lasa-i sa sustina ce vor, sa creada ce vor. E treaba lor. Cum spunea parintele Ilie Cleopa:
Lasati teologia la o parte, ca dati in inaltarea mintii, care duce la mandrie. Si inaintea caderii merge mandria.

Inima este nespus de inselatoare si de deznadajduit de rea; cine poate s-o cunoască?