Ba. Esti bolnav? Nu pricepi limba română? Ce argument este asta?
Asa zic si eu: "omule Osea se referea la Isus Cristos". Dacă tu asa aduci argumente, asa aduc si eu.
Cum adică inainte de Iesirea? Adică de cartea biblică Exod?
Care fază nu o pricepi? Când sau derulat evenimentele, sau cand au fost scrise, la cartea Exodul, ma refer. N'are nicio treabă cu timpul când a trait si scris Osea. Dar na, nu ma asteptam sa cunosti cronologia Biblică.
Nu zic eu, zice Biblia. Cea pe care experții în crestinismul timpuriu o consideră fundamentală si adevărată.
Stii cand s-au derulat sau cand au fost scrise evenimentele petrecute în cartea Exodul? Dacă da, spune-mi.
Profeţiile Bibliei sunt. . . atât de numeroase, încât este practic imposibil ca ele să se fi împlinit din întâmplare." (A LAWYER EXAMINES THE BIBLE, DE IRWIN LINTON)
Biblia spune că Ierusalimul s-a aflat sub conducerea regilor canaaniţi până în jurul anului 1070 î.e.n., când a fost cucerit de David (Iosua. 10:1; 2 Samuel. 5:4–9). Unii erudiţi au pus la îndoială această afirmaţie. Însă în 1887, o localnică din Amarna (Egipt) a dat din întâmplare peste o tăbliţă de lut, ce făcea parte dintr-o colecţie de aproximativ 380 de texte găsite ulterior acolo. Ele reprezentau corespondenţa diplomatică purtată de doi faraoni (Amenhotep al III-lea şi Akhenaton) cu regii Canaanului. Şase dintre aceste scrisori erau din partea regelui Ierusalimului, Abdi-Heba.
Periodicul Biblical Archaeology Review afirmă: „Tăbliţele de la Amarna se referă în mod clar la Ierusalim ca la un oraş, nu ca la un teritoriu aflat în posesia cuiva, şi la poziţia lui Abdi-Heba de. . . conducător al Ierusalimului. El îşi stabilise reşedinţa pe acea colină, având acolo o garnizoană de 50 de soldaţi egipteni. Dovezile sugerează că Ierusalimul era într-adevăr un regat, deşi de dimensiuni reduse". Aceeaşi publicaţie concluzionează: „Scrisorile de la Amarna ne îndreptăţesc să credem că Ierusalimul era un oraş important pentru timpul său".
Numele biblice şi izvoarele asiro-babiloniene
Asirienii, iar mai târziu babilonienii, şi-au consemnat evenimentele istorice pe tăbliţe de lut, cilindri, prisme şi monumente. Când au descifrat akkadiana, epigrafiştii au găsit în aceste texte numele unor persoane ce apar şi în Biblie.
În cartea sa, The Bible in the British Museum, T. C. Mitchell remarcă: „Într-un discurs din 1870, ţinut în faţa nou-înfiinţatei societăţi Biblical Archaeology, dr. Samuel Birch a identificat [în textele cuneiforme] numele regilor evrei Omri, Ahab, Iehu, Azaria. . . , Menahem, Pecah, Hosea, Ezechia şi Manase, al celor asirieni Tilgat-Pilneser. . . [al III-lea], Sargon, Sanherib, Esar-Hadon şi Assurbanipal,. . . şi al celor sirieni Ben-Hadad, Hazael şi Reţin".
În cartea The Bible and Radiocarbon Dating, editată de Th. Levy şi Th. Higham, s-a comparat istoria biblică a regatelor Israel şi Iuda cu informaţiile de pe inscripţiile cuneiforme. Rezultatul? „Izvoarele extrabiblice menţionează în total 15 sau 16 regi ai lui Iuda şi Israel. Aceste consemnări, privitoare la numele şi anii lor de domnie, sunt în deplină armonie cu relatarea din 1 şi 2 Regi. Niciunul dintre regii amintiţi în textele cuneiforme nu este omis de Biblie".
Cilindrul lui Cirus, o binecunoscută inscripţie descoperită în 1879, arată că, după cucerirea Babilonului (539 î.e.n.), Cirus le-a permis prizonierilor acestuia să se întoarcă în ţara lor natală. De pe urma politicii sale au beneficiat şi evreii (Ezra 1:1–4). Mulţi erudiţi din secolul al XIX-lea au contestat autenticitatea decretului menţionat în Biblie. Însă textele cuneiforme din timpul când Persia era puterea dominantă, inclusiv cel de pe Cilindrul lui Cirus, oferă dovezi convingătoare cu privire la exactitatea relatării biblice.
În 1883, în oraşul Nippur, de lângă Babilon, au fost scoase la lumină peste 700 de texte cuneiforme. Dintre cele 2 500 de nume menţionate în acestea, aproximativ 70 sunt evreieşti. Istoricul Edwin Yamauchi afirmă că ele apar „ca părţi contractante, intermediari, martori, perceptori şi demnitari regali". Astfel, dovezile că, în perioada postexilică, evreii au continuat să desfăşoare diverse activităţi în apropierea Babilonului, sunt cât se poate de clare. Ele coroborează declaraţia profetică a Bibliei, conform căreia „o rămăşiţă" — nu majoritatea evreilor — avea să se întoarcă în Iudeea din exilul asirian şi babilonian (Isaia. 10:21, 22).
Găsești acolo destule informații si nume de cercetători, specialiști, eruditi care consideră Biblia adevărată, si prețioasă.
Răspunde: ai habar de cronologia evenimentelor din Biblie au ba? Stii cand a fost exodul israeliților? Stii cand a scris Moise? Stii cand a scris Osea? Iti zic eu: nu stii. Habarnist ca de obicei. Dar na, sa ne băgăm ca musca'n lapte. Te înfigi într-o contradicție ca șchipul în cârje, da tu esti pe lângă. Paralel. Doar hănțăni si tu.
Le stii prea bine.
Nu are rost. Timp pierdut. Vezi ca râzi ca proasta'n târg nu de cuvintele mele, ci de ale unui cercetător, si erudit de renume mondial.
Da sigur. Io's chelnerul tău. La comanda ta, execut.
Crezi ca arunc mărgăritarele în gura porcilor? Oricum iti dedic prea mult timp, din timpul meu prețios. Dacă vrei să afli, pune mâna și fa cercetări. Cum am facut si eu.
2370 înainte de Cristos. Sau înaintea erei noastre.