Cum priviți voi decența în îmbrăcăminte?

Mă străduiesc să văd prin ea goliciunea indecentă.

Atat timp cat nu raceste lumea daca sta dezbracata, este ok.

În orice măsură considerată ok.

Cat mai dezbrăcata sa ma hipnotizeze ori de câte ori trece pe lângă mine.

Pe langa ce au spus majoritatea, cred ca mai trebuie sa respecti inca doua reguli:
1. Sa ne imbracam in functie de varsta.
2. Sa ne imbracam in functie de locul unde mergem.

Fara imagini sau texte care ar putea afecta pe cineva.
In rest, sa se imbrace cum vrea. Multi o sa zica decolteu sau pantaloni rupti sau prea scurti. De ce sa mananc,, cacao", mie imi place si ma uit

Greu de spus, mai ales ca vremurile moderne au tras nivelul de decenta foarte in jos. Era o vreme cand daca o fata isi arata buricul sau avea rochia peste genunchi era considerat indecent. Cam la asta m-as opri si eu, dar na. Cat despre barbati decent ar fi sa ai macar un maieu pe tine daca nu un tricou sau camasa. A si pentru numele lui Dumnezeu daca esti barbat si te duci la un strand sau la mare fi sigur ca ai un slip gen boxeri si nu din celalalt tip chiloti. E efectiv penibil.

Fiecare poate purta ce vrea. Punct.
Dar, regulile de bun simt(si cred ca si legea) spun ca ar trebui ca hainbele sa acopere partile intime.Adica,la barbati stii stu si la femei stii tu.
Normal si decent mi se pare ceva care e minim la jumatatea coapsei(indiferent de sex) si un tricou sau maiou(sau ceva care sa acopere zona sanilor sau la barbati pectoralii(sau cum vrei sa le zici)
Nu am treaba cu ce poarta anltii in general. Daca nu imi place, nu ma uit.
Nu imi pasa ce poarta o fata.Sunt unele care poarta tricouri pana la buric si pantaloni scurti. Daca asta le face comfortabile si in largul lor, cine sunt eu sa judec?
Daca unui baiat ii plac blugii stramti si rupti si tricouri pana la buric, iarasi, care ar fi problema mea?
Niciuna.
Nu sunt pe pamantul asta sa-i judec pe altii.Fiecare ar trebui sa poarte ceea ce il face confortabil, atata timp(parerea mea)cat isi acopera partile intime.In rest, nimic nu mi se pare indecent.

Ps.
Pentru cei care judeca fetele cu alegerile lor vestimentare, nu e problema lor sa se acopere cum fac muslumanele ci a voastra sa nu va uitati si holbati la ele.

Decenta in imbracaminte inseamna fara pantalonii scurti cu juma' de fund la vedere, fara decolteu pana in buric, fara haine atat de transparente incat sa se vada lenjeria intima prin ele, fara sfarcuri la vedere, fara jumatate de piz** la vedere pe plaja sau la piscina...

Pana nu vine iarna nu o sa vedem decenta la unele fete. Cred ca am enumerat mai sus tot ce iubesc mai mult unele fete in materie de "moda".

În general sau la Biserică?
Având în vedere categoria la care ai pus întrebarea am să consider că te referi la Biserică.
La Biserică te îmbraci ca pentru Dumnezeu, pentru copiii Săi. Compară cum te îmbraci la Biserică cu atunci când te duci la un interviu pentru un job.

În general consider că tricoul cu mâneca scurtă și pantalonii scurți(2-3 cm peste genunchi) este limita decenței acum. Cine îți spune la asta că ești îmbrăcat/ă indecent atunci are o problemă, nu tu.

Nu consider că există așa ceva. Există doar norme culturale pe care le respectăm sau nu. În anumite părți ale lumii, tu care citești răspunsul meu încalci deja normele decenței pentru că nu porți burka și ai putea fi pedepsită foarte aspru.
,, Decență'' e doar un alt șir de simboluri folosite pentru a folosi evaluările din limbajul nostru față de noi și față de alții.

Atâta timp cât nu se vad părțile intime. Acum nu vreau sa vad *** unei fete și nici fesele ca pe mine nu alea ma interesează. Sunt de părere ca în situația asta nu e vorba de "poarta cine ce vrea" ca tine de educație și de bunul simt ca să porți haine normale, nu lucruri vulgare.
La bărbați sa nu se îmbrace ca un cocalar ca vad cate unul poarta lanțuri la pantaloni, si nu unul pe margine, efectiv are vreo 15 lanțuri atârnate. Poate vrea sa meargă la pușcărie, ce știu eu.

Sa fii îmbrăcat corespondent, nu extravagant, frumos.

Ma imbrac cum simt si nu imi pasa de părerea altora. Adica pnm dacă pe tine (nu fix pe tine dar intelegi tu) te doare ca merg în sutien și pantaloni scurți pe strada, ai murit în fața mea. Fiecare are dreptul de a se îmbracă cum se simte mai bine, iar dacă acea persoană își asumă cu totul faptul că iese așa în public, nimeni nu are dreptul de a o critica sau mai rău, să îi spună că e curva/gay.

Conform NODEX 2002, decența este definită : atitudine de respectare a regulilor de bună purtare, a conveniențelor și a moralei; bună-cuviință.
Așa după cum știm conveniențele suferă schimbări, deoarece și societatea suferă schimbări. Tocmai de aceea trebuie găsit un echilibru. De asemenea ceea ce este moral, din punctul de vedere al societății, a suferit schimbări majore. Desigur, pentru un creștin practicant este foarte important ceea ce este moral din punctul de vedere biblic. Tocmai de aceea o astfel de persoana, deși se îmbracă conform normelor general acceptate se asigura că nu încalcă principiile biblice.
În esenţă, modul în care ne îmbrăcăm este o chestiune de alegere personală. Gusturile noastre diferă, aşa cum diferă şi resursele noastre financiare. Iar obiceiurile variază de la un loc la altul, de la o ţară la alta şi de la o zonă la alta. Însă, indiferent de situaţie, să nu uităm niciodată principiul din Eclesiastul 3:1. Cu alte cuvinte, îmbrăcaţi-vă în funcţie de ocazie. Iar al doilea principiu este: „Umblă smerit cu Dumnezeul tău". — Mica 6:8.
Din îndrumarea dată de Dumnezeu în Deuteronomul 22:5 reiese clar că lui nu-i plac stilurile de îmbrăcăminte care le dau bărbaților un aspect feminin sau femeilor un aspect masculin ori prin care este greu de sesizat deosebirea dintre bărbați și femei.
Prin modă, publicitate, mass-media şi industria divertismentelor, actuala cultură de masă profită în mod agresiv de atracţia oamenilor faţă de sex, prin urmare, moda alimentează erotismul, iar erotismul alimentează moda (Coloseni 3:2, 5).
Chiar dacă suntem liberi să alegem cu ce să ne îmbrăcăm, avem responsabilitatea de a purta haine prin care să-i ajutăm pe alții să rămână caști și să respecte normele de sfințenie ale lui Dumnezeu în ce privește gândirea, vorbirea și conduita (1 Pet. 1:15, 16).