Ordonare:
După relevanţă
Răspunde
Răspunde 
Crestinismul este de fapt budism,budismul spune urmatoarele
viata este suferinta
eliberearea de suferinta este lipsa dorinteti
orice crestin isi va raspunde ca prin suferinta se mantuieste,nu e de mirare doar crestinismul e de fapt budism,dumnezeu daca ar exista in mod clar nu ar lasa suferinta pentru nimeni mai ales cand vad copii mici ce vina au ei sa sufere nici macar nu tiau trait viata,sau copii handicapati, orbi, boli mintale si inca cate sunt, vorbele nu schimba realitatea, orice explicatie nu poate sa vindece copii care stiu ca trebuie sa moara in chinuri groaznice ca apoi sa fie mici ingerasi in paradis
Datorită LIBERTĂŢII lăsate omului, orice abatere orice îndepărtare morală, spirituală de Dumnezeu aduce după sine anumite riscuri ce se pot manifesta în pierderi, accidente, îmbolnăvire, scurtare a vieţii (din cauza viciilor, în accord cu "libertatea"omului), etc…
"Retragerea" lui Dumnezeu de pe scena directă a vieţii noastre, toleranţa sau "uitarea" din partea lui, are un singur raţionament:
– acela de a face loc Libertăţii noastre, şi din păcate de multe ori, orgoliului şi egoismului nostru şi viciilor noastre ale celor care îl îndepărtăm din vieţile noastre pe Cel care ne respectă în mod deplin alegerea…
Pierderile ce ţin de existenţa aceasta "în trup", sunt triste, dureroase, dar noi avem alături prin compasiunea Sa chiar şi pe Dumnezeu, Cel aflat alături de toţi cei în suferinţă.
"ne lasa sa suferim atat fara sa fii gresit?
"- nu e chiar aşa simplu!
Nu Dumnezeu pedepseşte...
Se întâmplă cu totul altceva...
Datorită LIBERTĂŢII lăsate omului, orice abatere orice îndepărtare morală, spirituală de Dumnezeu aduce după sine anumite riscuri ce se pot manifesta în pierderi, accidente, îmbolnăvire, scurtare a vieţii (din cauza viciilor, în accord cu "libertatea"omului), etc…
"Retragerea" lui Dumnezeu de pe scena directă a vieţii noastre, toleranţa sau "uitarea" din partea lui, are un singur raţionament:
– acela de a face loc Libertăţii noastre, şi din păcate de multe ori, orgoliului şi egoismului nostru şi viciilor noastre ale celor care îl îndepărtăm din vieţile noastre pe Cel care ne respectă în mod deplin alegerea…
Pierderile ce ţin de existenţa aceasta "în trup", sunt triste, dureroase, dar noi avem alături prin compasiunea Sa chiar şi pe Dumnezeu, Cel aflat alături de toţi cei în suferinţă.
Necazurie sunt în același timp și semnale de alarmă în privința necesității şi a unei împliniri spirituale, singura care nu dezamăgește dar în schimb te face să cunoști un sens al existenței, unul la care nu te-ai fi aşteptat să fie atat de important şi de puternic...
Problemele acestea trebuie "rezolvate" şi acceptate din punct de vedere spiritual (libertatea existentă în lume, prin care Dumnezeu Şi-a impus să nu cenzureze totul), altfel, aceste probleme se vor repercuta mai devreme sau mai târziu, destul de violent, în celălalt plan, psiho-fizic, spiritual!
Salut.
Aici poţi găşi explicaţia biblică la această întrebare: http://wol.jw.org/ro/wol/d/r34/lp-m/1102005141
Pentru ca nu ascultam poruncile Lui, ne abatem de la calea mantuirii si umblam fiind amagiti de vrajmasul.
Boala nimereste pe ala mai slab.
Daca esti ateu mori de boala groaznica pentru ca esti ateu ( NOOORMAL ).
Daca esti credincios ma testeaza Dumnezeu sa ma chinui uscat pe pat pana la 30 de kilograme cu canceru.
Ca in cer sunt.
Asta-i viata.
Asta inseamna selectie naturala, ala cu organismul mai bun rezista.
Am uitat sa iti spun: Domnul ne testeaza, el ne vrea aur curat, ne incerca. Viata mea cu privire la religie e mai complicata, eu iti spun ce am aflat. Domnul iti da cat poti duce, nu mai mult. Chiar daca crezi ca te-a uitat El te vegheaza.
Cu riscul de a fi un "retardat", tin sa precizez ca fara suferinta tu nu ai mai avea nevoie de Dumnezeu.
Suferinta face parte din viata, fara ea bucuria n-ar mai avea rost.
Ce viata ai trai cand toata ziua ai avea tot ce-ti doresti? Trebuie sa lupti pentru ceea ce vrei sa devi, sa treci prin multe.
Cum Iisus a suferit pentru noi, si noi ne putem mentine in viata trecand prin bune si rele.
Cu riscul de a fi poate si eu un ''retardat mai mare'' tin sa zic ca sufar de o boala grava( DECI SUFAR), si tot nu am nevoie de Dumnezeu.
Fiecare sufera,unii mai multi,unii fizic altii sentimental.
Ideea e ca nu te poti lua de o persoana pentru credinta sa,si tot ce-ti doresc este insanatosire si rabdare.
E alegerea ta sa n-ai nevoie de El,nimeni nu te poate obliga,poate intr-o buna zi o sa-ti dai seama,o sa te gandesti mai bine, depinde de tine.
Contextul de "retardat" l-am luat de la tine, deci nu l-am folosit, nu vreau sa indice faptul ca am jignit.
O seara buna, sper sa nu te fi suparat contextul acela.
''Fiecare sufera, unii mai multi, unii fizic altii sentimental.''
Ia combinale pe amandoua si vezi ce iese. Durerea fizica care nu se sfarseste nici ziua si nici noaptea + vise spulberate. Asta traiesc eu zi de zi, ai vedea atuncea cat de milostiv este Dumnezeu. Dar hai sa incheiem aici...scuza-ma am uitat ca nu esti mama, o seara buna.
Buna intrebare ai pus, suferintele sunt care vin fara sa fi gresit cu ceva inaintea lui Dumnezeu sunt pentru a ne incerca pe noi oameni si pentru a ne putea mantui pentru ca daca Dumnezeu nu vede cum reactionam cand NU avem sau ne lipseste ceva nu ajunge sa ne cunoasca complet si nu stie daca meritam cu adevarat Imparatia Cerurilor.
Datorită LIBERTĂŢII lăsate omului, orice abatere orice îndepărtare morală, spirituală de Dumnezeu aduce după sine anumite riscuri ce se pot manifesta în pierderi, accidente, îmbolnăvire, scurtare a vieţii (din cauza viciilor, în accord cu "libertatea"omului), etc…
"Retragerea" lui Dumnezeu de pe scena directă a vieţii noastre, toleranţa sau "uitarea" din partea lui, are un singur raţionament:
– acela de a face loc Libertăţii noastre, şi din păcate de multe ori, orgoliului şi egoismului nostru şi viciilor noastre ale celor care îl îndepărtăm din vieţile noastre pe Cel care ne respectă în mod deplin alegerea…
Pierderile ce ţin de existenţa aceasta "în trup", sunt triste, dureroase, dar noi avem alături prin compasiunea Sa chiar şi pe Dumnezeu, Cel aflat alături de toţi cei în suferinţă.
Dumnezeu a decis să-i suporte un timp pe cei care îi contestă suveranitatea. De ce? Deoarece a vrut să arate că nicio formă de guvernare independentă de El nu le aduce oamenilor foloase, fapt dovedit de cei 6 000 de ani de istorie umană (Ieremia 10:23). Conducătorii lumii nu au reuşit să pună capăt războaielor, criminalităţii, nedreptăţii şi bolilor. (Citiţi Eclesiastul 7:29; 8:9; Romani 9:17.)
În schimb, cei care acceptă guvernarea lui Dumnezeu vor avea parte de binecuvântări (Isaia 48:17, 18). În curând, Dumnezeu va distruge toate guvernele omeneşti. Numai oamenii care acceptă conducerea lui Dumnezeu vor moşteni pământul (Isaia 2:3, 4; 11:9). (Citiţi Daniel 2:44.)
Daca vrei sa citesti mai mult: http://wol.jw.org/ro/wol/d/r34/lp-m/2011331#h=0:0-16:98
Ne lasa sa suferim ca sa vedem consecintele caderii in pacat. Toti oamnei gresesc chiar si copii numai ca ei nu dicernamantul format, asa ca nu sunt trasi la raspundere.
Daca Dumnezeu exista inseamna ca este sadic, si cei care-l sustin sunt niste retardati.
Nu cred ca D-zeu are vreo implicatie in chestia asta. e pe principiul: ce semeni, culegi. eu cred ca-i karma prelungita pe mai multe vieti, nu doar asta pe care o traim acum. greselile si faptele bune, toate se platesc, respectiv rasplatesc.
Sa iti zic ceva important!
Ce crezi Dumnezeu a inventat pamantul sau noi l-am inventat pe el?
Uneori suferinta este cu scopul de a ne pune credinta la incercare crezi ca doar Iov a fost pus la incercare de diavol?
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
