| felinas a întrebat:

Buna seara, am si eu o problema si poate imi dati un sfat.De cand am fost operata de apendicita, am inceput sa ma gandesc la cum pot face sa fiu iar internata in spital.Si am o mare frica de injectii si de tot ce tine de spitale, dar tot mi-ar placea sa fiu internata cateva zile si sa fiu in atentia medicilor.Nu stiu ce sa mai cred, detest spitalele si tot ce tine de acestea, dar imi place sa fiu in atentia doctorilor.Ce pot face sa scap de aceasta obsesie? Va rog ajutati-ma cu un sfat si nu vreau raspunsuri gen "du-te la nebuni", sunt cat se poate de intreaga la cap.

Atenţie! Problemele de natură medicală sunt probleme serioase care necesită asistenţă/consult specializat. Sugestiile date de utilizatorii TPU au doar o valoare orientativă şi în nici un caz nu exclud consultul profesional medical. Prin urmare vă recomandăm să apelaţi la personal medical specializat atât pentru diagnosticare, cât şi pentru tratament.
5 răspunsuri:
| SkyPilot a răspuns:

Poate vrei atentie in general? Daca acesta este cazul, poate ti-o "organizezi" acasa sau la scoala pentru cateva zile.

| felinas explică (pentru SkyPilot):

Nu-i vorba de atentie in general, cand sunt in preajma medicilor devin nepunticioasa si chiar daca am o frica enorma de ei, in acelasi timp imi face si placere. Chiar nu inteleg ce se petrece cu mine.

| SkyPilot a răspuns (pentru felinas):

In spital nu ajungi decat daca ei considera ca ai o problema.
Nu cred ca vei gasi un raspuns aici, poate ca ar fi bine sa vezi un psiholog.

| daassh a răspuns:

Ciudate "fettish-uri" ai, dar ce sa-ti spun, incearca sa urmaresti ceva documentare,filme, etc care pun acesti medici intr-o postura proasta, urata, neagra, etc poate reusesti sa scapi de asta, dar e destul de greu de crezut, dar poti incerca.Succes!

| AndreiSerban1993 a răspuns:

Posibil sa ai o problema de natura psihologica. ai avut cumva "traume" cu spitale cand erai mica. Si eu sunt operat de apendicita si am aceas fobie de ace si tot ce tine de ele dar nu mi s-a intamplat la fel. Sfatul meu este sa consulti un psiholog si sa ii povestesti toata "nebunia" asta.