De ce ma simt mereu persecutata si bolnavicioasa?
Mi-e frica sa ies pe afara din cauza ca am impresia ca lumea va comenta de mine si chiar se intampla.
Am venit aici cu aceeasi problema acum cativa ani. Stiu ca am un mers mai ciudat.
De la anxietate nu imi vine sa fac nimic.
Zilnic nu ma pot bucura nici macar de carantina. Daca fac ceva, ma grabesc si sunt mereu cu mintea in alta parte decat sa ma ancorez in ceea ce fac in momentul respectiv. Mereu ma astept la ce e mai rau, sunt blocata intre trecut si viitor, niciodata in prezent.
Corona nu ma nelinisteste atat de mult pe cat o face anxietatea.
Am fost la psihiatrie/psihologi si nu m-au ajutat niciodata cu nimic.
Mi-e frica ca la un moment dat ma voi trezi batrana si inca nemultumita de mine, cu mai multe regrete si probleme decat am acum.
Daca e cineva acolo care trece prin aceleasi stari sau a trecut. Cum ai reusit sa treci peste?
Va rog nu ma abordati cu religie si psihiatrie voi merge la psiholog din nou probabil. Dar sunt sigura ca exista alternative. Pe astea le-am incercat deja si mi se par inutile.
Nu pot sa spun ca e doar in mintea mea, vreau doar sa invat sa fac fata si sa incerc sa abordez totul cu o mentalitate mai pozitiva, nu ca si cum ar fi capat de lume ca am avut parte de o intamplare urata.

Ai probleme de concentrare asupra pozitivitatii. practica din Youtube cum sa atragi binele in viata

Nu ai ce sa faci. Tulburările anxioase se trateaza psihiatric. Mergi la alt medic, la un nou consult!

E normal, ai niste frici pe care multi dintre noi le au.
Hai sa-ti spun ceva, eu chiar am avut o problema pentru. care a trebuit o perioada foarte scurta sa merg la psihiatru si eram foarte paranoic.Credeam ca toata lumea din jurul meu se gandeste la mine si ca toti vorbesc urat despre mine, totul era in capul meu.
Ceea ce mi-a spus si psihiatrul si mai multi apropiati e ca lumea e grabita si nu se gandeste nimeni tot timpul la un lucru.Majoritatea se gandesc la viata lor, majoritatea au probleme mai mare decat sa stea sa se gandeasca la vietile altora.Asta e adevarul.
Probabil ai niste chestii nerezolvate,trebuie sa le iei pas cu pas.
De exemplu ai o problema la dinti,mergi la dentist,nu vezi bine,mergi la un control la ochi,crezi ca ai depresie,du-te la psiholog, sau orice probleme ai avea, le poti lua pas cu pas, nu pot sa rezolvi totul intr-o zi sau o saptamana, dureaza ani de zile sa ajungi la un punct in care sa poti spui ca esti o persoana libera, realizata si totul merge bine.Majoritatea avem bagaje cu probleme, nu stam sa ne mai gandim si la problemele altora.
Ideea e ca de frica nu scapi, deci mai bine sa infrunti frica cu pumnul strans si inima deschisa.Noi oamenii complicam mereu viata, pentru ca inima iti spune ceva si mintea altceva.In minte auzi mereu o voce care iti spune ce cred altii despre tine,toti oamenii cu depresie si chestii de genu' experimenteaza chestia asta.Ei insisi nu vor dar le fuge mintea catre ganduri de tot felul.
Tu poti sa ai control asupra mintii tale daca vrei,adica sa alegi ce ganduri sunt bune sau nu,ce persoane iti vor binele sau nu,ce activitati iti fac placere sau nu, etc.
Oricum ideea e sa te concentrezi pe acum, momentul asta, maine nu exista, nici ieri, exista doar acum.Trebuie sa inveti sa fii in momentul prezent si sa nu fii prea exigenta cu tine cand nu e cazul, adica sa nu iti spui lucruri rele despre tine.
Cat despre ce ingrijorari ai, eu cred ca toata lumea are din cand in cand stari de nesiguranta, nu cred ca ai neaparat o problema psihica, dar nu sunt in masura sa decid eu daca ai sau nu.

E o boala rea asta - Lipsa de atenție!

Nu o sa te ajute tratamentul prea mult, trebuie tu sa îți schimbi gândirea ești vulnerabila și se pare ca orice lucru te afectează acolo trebuie sa lucrezi sa schimbi ceva și sa lași proiectile mintale sa trăiești prezentul asta îți provoacă anxietatea gândurile anxietatea are la baza fricile tu se pare ca ii dai prea mult interes și corpul trăiește ceea ce tu gândești asa apar efectiv simptomele anxietății, tratamentul are rolul de a calma nu de a trata sau a vindeca doar tu singura te poți vindeca prin schimbarea fluxului mental prin tiparul gândirii, tu degeaba iei tratament dacă lumea continua sa rada sau sa te bârfească probabil te gândești mereu la asta la scenariul când gen ieși din casa cineva râde sau nu știu ce eu zic sa tratezi cu indiferenta dacă te vad afectata vor continua. Când ieși afara nu te mai gândii la oameni ci la scopul tău pe care îl faci în acea zi și nu te mai uita în stânga și în dreapta crezând ca cineva râde de tine mergi în treaba ta fa abstracție de tot tu trebuie sa fi concentrata doar la acel scop nu la ce zice unu și altul, ce crede ala și asa mai departe. După ce tratamentul e întrerupt simptomele revin. Poate te vad mereu singura și de aia se întâmplă chestiile astea. Ei au curajul ca sunt mai mulți ca sunt uniți ca dacă ii vezi singuri o sa vezi ca nu au curajul sa se lege de tine.
Anxietatea nu este reala ea provine din prea multe gânduri despre ce e posibil sa se întâmple, nu este o boala sunt doar gânduri duse la extrem tu practic o dezvolți. La baza ei este frica nimic altceva, frica despre ce e posibil sa se întâmple ca ți se va face rău, ca vei muri sau în cazul tău ca cineva are ceva cu tine, dacă cineva vroia sa te persecute o făcea deja dar vezi tu nu s-a întâmplat. chestia asta.
Probleme tale nu sunt reale sunt fictive simptomele sunt reale dar ele sunt provocate de ceva nu exista în realitate.
Ea practic nu a existat niciodată tu ai menținuto prin aducandutio sub forma de gând în prezent iar corpul ți a trăit emoția, l-ai speriat asa apare și nodul în gat, transpirația, tremurul, gura uscata și chiar atacurile de panica.

Here i am, sister.
Si eu am incercat sa caut oameni ca mine si sa fim din acelasi judet dar pana acum nicio sansa... toti erau de prin alte parti ale tarii.
Tu de unde esti?
Raspunzi doar daca vrei...

Germofob

Citeşte această carte, sunt sigur că te va ajuta:
https://carturesti.ro/carte/antifragil-235003

Cand mai iesi afara, fii mai atenta ce simti cand lumea te vede si eventual comenteaza. Cred ca la multi e din cauza fricii atentia asta la parerile celorlalti. De exemplu - stiu ca am facut anumite greseli, mi-e teama ca ceilalti sa nu vada asta, ca atunci ar insemna ca sunt un om groaznic, si nu vreau sa ajung sa cred asta despre mine. Poate fi si amorul propriu, de exemplu - am facut atatea lucruri bune in viata si am un anumit statut, eu ar trebui sa am un mers perfect, cum isi permit altii sa comenteze la adresa mea, eu nu sunt ca ei.
Doar tu singura poti sa intelegi de ce te-ar deranja o opinie negativa la adresa ta. Lucrurile care se petrec la nivel psihic in momentele alea sunt discrete, unele la suprafata, altele mai in profunzime, mai greu de observat. Insa dupa ce intelegi, o sa dispara interesul pentru parerile altora si o sa fii mai interesata sa te autocunosti.
Pe langa asta, orice parere la adresa unui om e inutila, pentru ca omul se poate cunoaste doar pe sine insusi, si nu pe celalalt. Cand vine vorba de autocunoastere lucrurile nu stau asa simplu... imi zice cutare ca-s asa, inseamna ca are dreptate, rezolv asta si totul e bine.
Ca nu iti poti concentra mintea pe ceea ce faci, si fuge in alta parte, asta e o problema a multor oameni. Asa functioneaza mintea din pacate. Poate in cazul tau e si anxietatea o cauza. Mintea cauta distrageri, fuge din prezent, ca sa nu simti anxietatea.
Nu ai de ce sa-ti faci griji de faptul ca te vei trezi batrana, pentru ca e un lucru inevitabil. Iar regrete poti avea mereu in viata, dar le vei putea inlatura cu un mic efort, la fel cum poti si acum. Nicio stare nu te poate controla, daca nu ii permiti.
Nu te mai teme de corpul tau sau de psihicul tau, le ai ca sa le folosesti.
Din pacate nu toti psihologii si psihiatrii cunosc omul asa ca nu ajuta prea mult. Fiecare ar trebui sa mediteze asupra vietii pe care o traieste, sa inteleaga ce este de inteles. Dupa ce intelegi, dispar regretele. Din pacate si meditatia asta trebuie invatata si nu toti o explica cum trebuie.

E totul despre perceptie, nu vrei psiholog? Apeleaza la calmante sau droguri.

Și eu am momente, toată lumea are.
Eu cred ca dacă te gândești mult la asta cumva îți hrănești anxietatea. Eu încerc sa nu bag in seama și sa îmi ocup mintea cu altceva.
Găsește un punct forte la tine și bucura te de el.
Spre exemplu dacă ești fata și ești atrasa de rutina de skincare sau de par, poți sa vizionezi pe yt mai multe chestii despre asta și astfel vei îmbunătăți ceva la tine și te va face sa te bucuri mai mult de ce ai.
Încearcă sa Asculți muzica care îți place tie (orice îți place, gusturile nu se discuta).
Și nu in ultimul rând, încearcă sa înțelegi ca nu părerea celorlalți conteaza, ci cum te simți tu in pielea ta. Lasă-i sa vorbeasca, tu trebuie sa te iubesti așa cum ești și sunt sigura ca mai sunt persoane care te admira pentru ceea ce ești! Concentrează-te pe lucrurile tale bune și încearcă sa le îmbunătățești pe celelalte! Pupici