Salut, mama mea suferă de cancer la sân, o fost operata, i-a fost sânul tăiat, si urmează niște ședințe de chimioterapie, si am uitat sa precizez ca se luptă cu boala asta de un an de zile. Eu cred ca a înebunit, se ceartă mereu cu tatăl meu.și multe alte chestii...stiu ca e foarte greu prin ce trece, ce se poate face în acest caz? Va rog sa nu mă criticati.

Buna
Nu te critic pentru ca stiu ce inseamna ca parintele sa fie bolnav.
Fii alaturi de mama ta si incurajeaza-o cat poti de mult.
Are nevoie sa simta ca familia ii este alaturi, stiu ca de la pastile o iei si razna, dau efecte negative si devii nervos si uneori nu mai judeci, am trecut prin astfel de situatii in urma unor tratamente si eram mereu nervoasa/plangeam din orice/ma certam tot timpul cu familia pana cand am fost nevoita sa renunt la acel tratament si sa anunt medicul de fam.
Incearca sa fi calm/sa te supui mamei si sa faci in asa fel incat sa evitati o posibila cearta
Sanatate multa mamei tale
Sarbatori cu multa sanatate si un an nou mai bun

Sa spere ca cancerul nu se raspandeste in alte parti a corpului msa urmeze ce spune medicul, e normal sa existe certuri, trece printr-o etapa grea a vieti

Fii alaturi de ea,trece prin momente groaznice si incercati sa petreceti timpul cat mai frumos posibil, e vital sa faceti lucruri ce va produc placere, vorbeste cu ea, incercati sa pastrati o atmosfera optimista in familie. Incercati orice tratament aflat la indemana (naturist, diferite terapii), pana la urma e o viata in joc, nu aveti ce pierde.

In situatii din acestea ar trebui sa gandeasca limpede. Explica-i.

Toata familia trebuie sa fiti alaturi de mama ta. E un momnt extrem de dificil pentru dansa, nu e vorba de nebunie ci de tristete mult prea mare. Carei femei i-ar fi usor sa treaca prin astfel de momente?
Incearca sa fii mai blanda, mai calma si mai pozitiva, la fel sa incerce si tatal tau si persoanele care au contact cu mama ta. Optimismul e contagios. Incercati sa ii insuflati speranta si ganduri bune, pozitivism si incet incet sigur isi va schimba atitudinea.

Eu cred ca trece printr-o perioada dificila,saracuta de ea! Vorbeste cu ea spune-i sa se calmeze,eu nu te critic! Si tu trebuie sa o intelegi,este foarte greu,vorbeste cu ea, mangai-o, ofera-i sprijinul si afectiunea de care are nevoie, vorbeste cu tatal tau si spune-i sa fie mai atent in perioada asta, poate nu se vor mai isca atatea certuri! Nu cred ca a innebunit! Toate cele bune! Insanatosire gravnica!