| Seba2013 a întrebat:

Ce parere aveti despre interactionismul simbolic a lui George Herbert Mead si Herbert Blumer?

3 răspunsuri:
| EestiSodalane a răspuns:

Habar n-am cine-s oamenii ăștia

| CuStimaSiRespect a răspuns:

Teoria interacționismului simbolic este o încercare curajoasă de a înțelege complexitatea relațiilor sociale.
Dar tu ce părere ai despre această teorie?

| Seba2013 explică (pentru CuStimaSiRespect):

Primordial sunt EU dupa aceea vine AGREGATUL. Nu sunt nici INDIVIDUALIST(sau atomism vechi) nici ORGANICIST (sau cum se mai spune Holist).

Nu sunt nici cu PARTEA nic cu TOTALITATEA (Parte vs Totalitarismo).

Calculul Diferential este diferit de Calculului Infinitesimal. Unde calculul diferential vede límite, calculul Infinitesimal vede continuu.

Unde este limita acestor doua spatii si daca putem sa depasim limita acestor doua spatii este alt subiect. Lebinz vorbeste de calculul Infinitesimal si spune ca aceste doua spatii ajung indicernibile (calculul infinitesimal nu separa campurile). Doar calculul diferential distinge spatiile si vede o ordine.

Poate Arche (primul element) sa se subordoneze Agregatului (compusului, amestecului)? Sau agregatul trebuie sa se subordoneze primului principiu?

Referinta noastra nu trebuie sa fie lumea pentru ca noi avem un Lineage dintr-un universal mai mare. Noi venim din univers nu din lume, de accesa am creat structuralisme care se opun naturalismului (cultura versus natura sau cunoastere stiintifica/intelepciune versus cunoastere vulgara/prostie, stiinta sociala versus stiinta empírica).

Métoda Stiintifica nu este o descriere a realitatii ci o CONSTRUCTIE. Nu toate ipotezele aduc concluzia adevarata. Observatia trece filtrul ratiunii(evaluare) dupa aceea se formeaza conceptul. Conceptualism si Realism nu este tot una. Iti spun lucrurile astea ca sa intelegi ce inseamna arirmatiile normativiste (ordinea) si ce inseamna afirmatiile pozitiviste. Pozitivistii se uita in afara dupa aceea in interior. Observatia normativistilor este mai profunda pentru ca ei interpun filtrul ratiunii. Constructia si interpretarea se da datorita inteligentei (inteligenta contine si partea judecatii). Judecata este cea care construieste argumente valide si cenzureaza verbalismul. Lógica este cea care adauga conceptul de adevar si fals in limbaj, altfel totul devine frazeologie peste principiul ratiunii. Ratiunea si Cunoasterea nu sunt tot una. Hume spune ca anumite impresiuni nu sunt bune. Stoicii cu Hegemonikon spun ca ratiunea este un principiu rector care poate sa respinga phatasia (cunoasterea).

Limbajul este continut(lógica material) pe cand ratiunea este substanta (lógica formala). Lógica formala are grija ca continutul sa fie corect. Economía pozitivista vrea ca aceasta judecata de valoare sa nu faca parte din realitate.

Daca limbajul devine substanta ci nu forma (continut) elimina judecata de valoare. Judecata este o potenta pe cand limbajul o calitate de suprafata si schimbatoare.
Daca nu am avea inteligenta am fi orbi si nu am vedea, tocmai de aceea exista conceptul de metodologíe. Descarte in Discurs asupra Metodei pune principiul in Cogito (gandire). Daca gandim si rationam prima data inseamna ca CUVANTUL si inteligenta este mai a priori decat ceea ce este mai a posteriori. De aceea inainte sa actionam trebuie sa meditam. Cuvantul exista in univers dinaintea facerii pamantului (a celor 4 elemente naturale ale scolii Ionicilor). Logos versus Physis. Logosul nu inseamna ca nu face parte din principiul generativ (geneza/inceput) ci doar ca este primul (arche). Iar cum Logos vine din Unitatea Treimei trebuie sa acceptam si natura divina (Theosis) si natura spirituala (Duhul). Daca Prometeu nu aducea FOCUL....cu celelalte elemente a scolii IONICE ajungeam ca monstrul Frankenstein.

Vezi Emergencia y Convergencia de Mario Bunge.

Întrebări similare