Din necesitati sociale si de relationare!
Copiii mici ajung sa minta singuri, fara a ii invata cineva, au aratat anumite studii, doar ca sa obtina ceva: mai multa atentie, ciocolata, favoruri, scutiri...
Alte studii au relevat ca nu s-ar putea trai fara minciuna, pentru ca in cateva minute ar fi haos, oamenii se cam tem de adevar, nu prea il pot gestiona optim, si de aceea, minciuna are rol de "lubrifiant si facilitator social".
Alti autori invoca si cresterea stimei de sine printre utilizarea minciunilor, etc.
In medicina si psihologie // psihoterapie, se foloseste "minciuna alba", adica o minciuna nevinovata, care nu face rau, dar face bine, prin inducerea de speranta, care ajuta psihicul si corpul sa se faca mai bine.
S-au scris si carti, le gasesti in librarii si anticariate.
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Răspunde
De ce mințim? Bună întrebare.
Mințim ca să ascundem ceea ce ne face rău, să ne protejăm. Mințim să nu rănim o persoană dragă. Mințim să ne conformăm turmei, să nu fim noi cei diferiți, să fim mari și tari. Câteodată aruncăm minciuna să evităm un subiect delicat, fie pentru noi, fie pentru interlocutor.
Minciuna este ceva tipic uman, după părerea mea nu există persoană care să nu mintă.
Din moment ce suntem înzestrați cu rațiune, putem gândi și întocmi fel de fel de scenarii în cap, putem visa, putem să ne dezvoltăm intelectual, deci putem și să mințim.
Așa e omul conceput: să mintă.
Nu e cel mai bun lucru, dar uneori minciunile nevinovate ne scot la liman.
De asta mințim noi, pentru că suntem oameni.
Daca ai fi nevoit sa minti pentru a salva viata cuiva, cred ca te-ai *** pe ea de educatie
Răspunde 1* Ipoteza pe care o prezinti aici, enuntand o propozitie conditionala, este un caz de exceptie, adica total diferit de ipoteza generala care se desprinde din intrebarea ta initiala. 2* Avand in vedere ca orice exceptie confirma regula, reiese ca: a) raspunsul meu este corect; b) comentariul tau denota ca, ori intrebarea initiala ai pus-o din plictiseala, ori esti cârcotaș, ori, poate nu stapanesti suficient de bine lb. romana. 3) Desi as fi putut sa adaug inca o concluzie, c), la pct.2, prefer sa o fac aici, intrebandu-te: daca tot iti place sa faci pe desteptul, cum procedezi in ipoteza ca, printr-o minciuna ai putea salva o viata, dar numai cu conditia de a sacrifica o alta viata?!?
Depinde care sunt acele doua persoane in cauza, daca ar fi sa aleg intre un strain si o persoana draga...cred ca raspunsul e evident.La aia cu educatia nu prea stiu ce sa zic, dar cred ca si cel mai inteligent om si educat, a mintit macar odata in viata lui.Da, raspunsul tau e partial corect
Din diferite motive.De exemplu, poți sa minți ca sa ajuți pe cineva sau poți sa minți din nesimțire.Bineînțeles, mai sunt tipuri de minciuni:cele nevinovate de copii mici. Mințitul este ceva invetabil, fie ca minți copilărește(am mâncat tot, dar tu nici n-ai pus gura pe mâncare), fie din nesimtenie, din rușine, ca sa ajuți pe cineva etc.Mai important este sa nu minți din rautatate.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
