Salutare tuturor.
Care ar fi adevaratele voastre probleme de viata? Cum va confruntati cu ele, cum le depasiti?
Pace

Problemele le avem cand ne iau pe neasteptate, pe nepregatite, si ne incurca planurile facute anterior.
Degeaba sunt calculat si prevazator, daca cei din anturajul meu (si nu numai) ma surprind mereu cu "problemele" lor, si apeleaza la mine sa le rezolv.
Si au nevoie "alaltaieri", fortandu-ma sa-mi las lucrurile mele personale deoparte, pentru a le scoate din...

Lipsa speranței, resemnarea astea sunt chestii care ma fac trist dar încerc sa apreciez prezentul

Adevăratele mele probleme? Dau un regat pentru un cal și un milion de coco, pentru cel care deslușește care sunt cele adevărate, ale mele.
Am citit în revista Esquire un articol de succes al unei bănci oarecare din miile din bănci din State. Era și poză sugestivă acolo. Parcarea era în subsolul băncii. Intrarea era placată cu gresie. Pe fiecare placă era un cuvânt, așa fuseseră comandate la fabrică.
Când avem o problemă, ne rugăm. Nu este a noastră, o lăsăm în grija Domnului. În engleză în original. Așa gândea și maică-mea Dumnezeu să o ierte, că eu nu am iertat-o, nici la înmormântare nu am fost. Iar dacă mă întrebi pe mine cum le rezolv eu, pe unde dracul aduna surcele, eu tăiam lemne ( citat din Ion Creangă).

Lipsa unui partener iubitor. Dupa ce omul cunoaste ce inseamna sa fii iubita si apreciata si sa ai pe cine iubi si sa te iubeasca ani buni de zile(22- atiti ani mi-au fost dati sa traiesc cu sotul)e foarte trist sa t-i se ia tot. Zilnic ma trezesc trista fara chef de viata, imi vad zilnic de viata mea, citeodata mai reusesc sa si uit si sa rad, dar dimineata cand ma trezesc si seara cand merg la culcare aceasta durere revine in suflet si nu trece.

In mod real n-am nici o problema, dar creierul incepe sa le caute si le gaseste acolo unde nu-i .

Anxietatea si gandurile puternice pe care le am cand ma gandesc la trecut,la persoane din trecut,impresia lasata lor,certuri, la toate prin care a trebuit sa trec si de cate ori, din bunatate am lasat de la mine si am inghitit in sec cand trebuia sa dau cu pumnu' in masa si alte ori din rautate, ura sau razbunare am facut alegeri gresite pe moment, impulsive.As fi vrut sa fi cantarit mai bine unele situatii, dar asa se intampla pana te maturizezi, te dai cu capul de 1000 de ziduri.
In rest probleme reale,nu am,adica nu am vreo boala incurabila,am doua maini,doua picioare,forta de munca, capul pe umeri, trebuie doar sa elimin lucrurile si oamenii toxici ceea ce e destul de greu cand ani de zile ai trait intr-un mediu toxic sa inveti din nou sa o iei de la capat si sa faci ce trebuie.
Dar, la urma urmei nu exista oameni fara probleme, nu-i asa?

Momentan n.am probleme grave, sa zicem ca scoala imi da batai de cap, dar pentru un viitor bun merita.

Probleme? Ca nu am un loc de munca stabil, pentru asta imi sar cunoscutii si familia in cap. Mergi in x locuri dar de ce nu stai numa in 1. Grea stabilitatea asta.
A doua ar fi lipsa unui partener. Dar nu este o asa mare problema pentru ca te inveti cu singuratatea. Cartile imi tin companie. Lucratul prin gradina mai ajuta.
Cred ca planul profesional si sentimental sunt o mare problema pentru tineri (Sub 30 ani).

Inchisoarea din mintea mea

Dai tot mai frecvent peste multi oameni profitori, invidiosi, falsi si nesiguri.
E destul de greu sa eviti relatii superficiale.
Cred ca fiecare dintre noi se confrunta cu asa ceva.

" People choose the devil they know over the angel they haven’t met "
Si chestia e ca oamenii "dificili" nu sunt responsabilitatea noastra.
Putem oricand sa abandonam misiunea fara sa ne simtim vinovati. Mi-as dori ca mai multi oameni sa nu se mai simta responsabili/vinovati pentru ceva ce nu sunt.