Buna,va rog sa ma ajutati cu ceva...pt mine e foarte serios..eu eram o fata puternica ..nu plangeam, poate doar de fericire.dar de cate ori ma cert cu iubitul meu plang...plang ffffffff mult...acum cand totul merge bine inca mai am momente cand imi vine sa plang.pur si simplu chiar si fara motiv...mi-as dori sa imi pot stapanii lacrimile sa devin la fel cum eram..si nu vreau sa cred ca am devenit depresiva...va rog sa ma ajutati...ce as putea face?!

Si mie mi se intampla asta cateodata, nu prea imi convine nici mie, stiu ca sunt puternica si asta e. dar la un moment dat cedam. eu zic ca e mare probabilitatea ca motivul pentru care te simti asa e prietenul tau, daca nu. cauta problema... nu poti rezolva ceva daca nu stii care e problema! Incearca sa iesi mult din casa, cu prietenii/ prietenee, sa faci tot felul de chestii: pictezi, dansezi, canti, yoga, s.a.m.d. si ai sa vezi ca te vei simtii mai bine. (P.s. iti spun din propria experienta ca daca prietenul tau e cel care te face sa plangi nu merita sa stai cu el in continuare atata timp cat nu se va schimba situatia asta. eu am asteptat si am tot asteptat, ajunsesem sa ne certam pe motivul ca eu ma uitam la baietii pe strada. cand mie nici nu.mi pasa de alt baiat, si am sfarsit dupa 10 luni. sa nu mai vorbim sau poate doar foarte putin. si ne.am ranit recirpoc dar asta e, soo. Mult succes :3 )

Ești o persoană sensibilă. Probabil că ai prea mari așteptări de la persoane care te văd ca pe un nimic.

Sau plângi ca să te descarci.

Și cine zice că plânsul nu-i bun?

Uni vor să plângă dar nu pot deci tu decizi dacă te consideri norocoasă sau nu.

Să ai grijă de tine.

Dragelor, a plange nu inseamna intotdeuna a fi o persoana slaba, sau depresiva, de obicei cei care pot sa planga sunt mult mai puternici, si pot trece mai usor peste problemele zilnice. Iar pentru a reusi sa iti stapanesti lacrimile, intai trebuie sa iti "instruiesti" creierul si mintea sa nu mai "planga", deoarece de acolo incepe tot balamucul. Pentru inceput v-as sugera cate o ceasca de ceai alaturi de un moment de relaxare. Acuma momenttul de relaxare il poti percepe in multe feluri, ce fac eu cand ma relaxez - imi eliberez mintea si gandurile de oricefel de factori influentabili. Oricum in primul rand este nevoie sa vrem, apoi o sa apara si rezultatele!

Nu cred că eşti neapărat depresivă, poate te împrieteneşti mai greu, şi astfel nu ai alte activităţi în afară de timpul petrecut cu prietenul tău. Găseşte-ţi şi alte preocupări cu alte persoane în afară de el, mai ia o pauză.În faţa lui ar fi bine să nu plângi, îl poţi atenţiona cu fermitate fix în acel moment, dacă nu îţi place ceva sau dacă te-a jignit, este o soluţie mai bună decât să plângi mai târziu din cauza lui.Consider că ai evoluat din punct de vedere emoţional, de ce ai vrea să redevii cum erai înainte.Crede-mă unii ar vrea să plângă, dar pur şi simplu nu pot. Dacă plângi, acest lucru nu înseamnă neapărat că eşti o persoană slabă, eşti în continuare o persoană puternică, care este în stare să-şi exprime sentimentul de tristeţe, neputinţă prin lacrimi.Chiar dacă iubirea înseamnă şi bucurie şi tristeţe, şi iubitul te face mai degrabă să suferi, să te autovinovăţeşti, decât să fii fericită, atunci de ce te ancorezi atât de mult în această relaţie, doar pentru a nu fi singură? Crede-mă, nu merită, te va face să suferi din nou şi din nou.