anonim_4396
| anonim_4396 a întrebat:

Intotdeauna m-am intrebat de ce Romania a pierdut Moldova adica care a fost cauza? Va rog daca stiti sa imi spuneti.Multumesc. happy

Răspuns Câştigător
| Unique a răspuns:

Moldova este regiunea din nord-estul Romaniei, cuprinzand teritoriul ramas din Principatul Moldovei dupa pierderea in 1776 a regiunii de nord-vest numita Bucovina si in 1812 a jumatatii de rasarit din Principat numita Basarabia (Republica Moldova).
Regiunea Moldova este alcatuita din urmatoarele judete: Iasi, Vaslui, Galati, Botosani, Neamt, Bacau, Vrancea si Suceava.

Regiunea istorica Bucovina cuprinde un teritoriu in Romania acoperind astazi zona oraselor Suceava, Radauti, Campulung Moldovenesc, Siret, Vicovu de Sus, si din Ucraina: Cernauti si Storojinet.
Istorie

Bucovina
Bucovina a fost locuita de romani din cele mai vechi timpuri, facand parte din voievodatul Moldovei, iar mai apoi fiind anexat de catre Austria in anul 1775.
In anul 1849 devine Ducatul Bucovinei, unindu-se ulterior cu celelalte provincii romanesti in Romania Mare in anul 1918, iar dupa cel de-al doilea razboi mondial, partea sa de nord sa fie ocupata de URSS, ajungand dupa destramarea acesteia parte a Ucrainei. In imagine – harta Bucovina (portocaliu deschis) si Moldova (portocaliu inchis).

Moldova

Moldovenii se trag din triburile daco-getice romanizate. Perioada de ocupatie romana a Daciei (Transilvania, Oltenia, Dobrogea si Bugeacul) a creat o noua cultura prin romanizarea de catre colonistii romani a populatiei locale.

Prin aceasta regiune au trecut multe popoare migratoare: hunii, slavii, avarii, bulgarii, iasii, hazarii, maghiarii, pecinegii, cumanii si tatarii.
Iasii erau un popor iranic inrudit cu actualii Oseti din Caucaz, si stapaneau centrul tarii, zona numita Civitas iassiorum (azi Iasi), in timp ce Valea Nistrului si Bugeacul erau stapanite de tatari. In secolul XIV-lea, Ungaria si-a extins influenta si in aceasta zona, invingandui pe tatari si il lasa pe Dragos de la Bedeu cneaz in Maramures, ca voievod a unei marci impotriva tatarilor: Moldova.
In anul 1359, opt ani mai tarziu, un alt cneaz din Maramures, Bogdan de la Dolha, trece in Moldova, il alunga pe nepotul lui Dragos si declara independenta Moldovei.
Urmasii lui Bogdan au unificat sub stapanirea lor tot teritoriul dintre Carpati, Nistru, Dunare si mare, stabilind in calea tatarilor tabere de ostasi secui de la care au ramas denumirile de Miclauseni, Orhei, Chisinau si Ciobruci.

In timpul lui Dragos din Bedeu tinuturile Moldovei se intindeau de la Carpati si raurile Ceremus si Siret, de o parte si de alta a raului Moldova. Urmasii sai si-au intins stapanirea mai ales spre sud si est, ajungand pana la hotarul Poloniei, cu Lituania si cu tatarii, la vest Muntii Carpati, hotar cu Transilvania, iar la sud o linie legand Carpatii de Marea Neagra, trecand mai jos de Bacau, hotar cu Tara Romaneasca.

Stefan cel Mare este cel mai vestit domnitor moldovean, a luptat in 36 de batalii majore, castigand 34, si doar doua nedecis. A ramas pe tron in timp ce adversarii sai au parasit tara cu pierderi foarte mari. In acea perioada, in Evul Mediu, atunci cand un domnitor pierdea o lupta in propria tara, ori era ucis, ori era alungat peste hotare.
La sfarsitul domniei lui Stefan cel Mare, independenta Moldovei era nesigura, din cauza pericolului turcesc. Pentru a asigura independenta tarii, Stefan a fost nevoit sa le cedeze turcilor Chilia, Cetatea Alba si Insula Serpilor.
Dupa Stefan cel Mare, cei care au urmat la domnie au decazut si saracit tara. Comertul periclita, nu mai aveau flota, armata a fost inlocuita de trupe de mercenari albanezi sau maghiari, iar serbia deposeda taranii si-i lega de glie.
In 1512 Moldova a cazut sub influenta puterii otomane, devenind un stat tributar al Imperiului Otoman pentru urmatorii 300 de ani.
Moldovenii au platit un tribut scump anual, dar pe langa aceasta au mai pierdut si cateva teritorii: Tinuturile Tintului, Lungai si Tighinei (numite de atunci incoace Bugeac) intre anii 1534 si 1538, si mai tarziu tinutul Hotinului, in anul 1713. (In stanga, cu albastru Moldova, cu verde Basarabia (azi Republica Moldova), cu roz teritoriile aflate azi in Ucraina)

In anul 1792, Imperiul Otoman in urma Tratatului de la Iasi a fost fortat sa cedeze teritoriile detinute in regiunea Transnistria, catre Imperiul Rus. Dupa razboiul din 1806, rusii au mai anexat trei noi teritorii: Hotin, Bugeac (Basarabia), si tinutul moldovenesc dintre Prut si Nistru.
Imperiul Rus a preluat numele de Basarabia pentru a desemna intreg teritoriul anexat in 1812, cu capitala la Chisinau.

Prin Tratatul de la Paris se stipula ca Moldova si Tara Romaneasca sa fie puse sub granita colectiva a celo sapte puteri straine, care au semnat tratatul de retrocedare a Sudului Basarabiei catre Moldova, adica a ocolurilor Cahul, Bolgrad si Ismail. In 1859, Principatul Moldovei s-a unit cu Tara Romaneasca, prin alegerea unui singur domn pentru ambele principate, Alexandru Ioan Cuza. Astfel s-a pus baza statului modern Romania.
In 1878 in urma Tratatului de la Berlin, Romania a pierdut din nou sudul Basarabiei catre Imperiul Rus.
In Basarabia (astazi numita Republica Moldova) Rusia a alungat turcii si tatarii spre Imperiul otoman, iar romanii moldoveni spre Romania, inlocuindu-i cu bulgari si gagauti veniti din sudul Dunarii, cu nemti veniti din Svabia, cu rusi si ucrainieni.

Dupa Primul Razboi Mondial s-a realizat Marea Unire, prin unirea Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei cu Vechiul Regat, recapatandu-si unitatea pentru prima oara de la 1484 incoace. Anumite legi democratice, datorita actiunii deputatilor moldoveni, au fost extinse ulterior in toata tara. Printre ele mai importante sunt: dreptul de vot pentru femei si reforma agrara.

In 1940 Romania a pierdut si partea de nord a Transilvaniei, iar sudul Dobrogei (Cadrilaterul) a fost cedat Bulgariei. Pentru a recupera teritoriile pierdute, Romania a intrat in cel de-al Doilea Razboi Mondial.

Dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, in contextul pactului intre Hitler si Stalin, Romania a pierdut din nou teritorii atat la est cat si la vest. Basarabia, Bucovina de nord si Tinutul Herta au revenit Uniunii Soviectice, iar doua treimi din Basarabia au fost combinate cu Transnistria pentru a forma RSS Moldoveneasca. Restul a fost oferit RSS Ucrainene.
Au recuperat in schimb nordul Transilvaniei, insa Bucovina de Nord, Basarabia, Tinutul Herta si sudul Dobrogei au ramas pierdute.
In anul 1991 RSS Moldoveneasca a devenit independenta, sub numele de Republica Moldova, insa partizanii prin declaratiile lor neprietenesti au reusit sa starneasca impotriva lo un larg front anti-romanesc, iar dupa ani de ostilitate inter-etnica au castigat in final comunistii pro-rusi, acum la putere.

1 răspuns:
| Unique a răspuns:

Moldova este regiunea din nord-estul Romaniei, cuprinzand teritoriul ramas din Principatul Moldovei dupa pierderea in 1776 a regiunii de nord-vest numita Bucovina si in 1812 a jumatatii de rasarit din Principat numita Basarabia (Republica Moldova).
Regiunea Moldova este alcatuita din urmatoarele judete: Iasi, Vaslui, Galati, Botosani, Neamt, Bacau, Vrancea si Suceava.

Regiunea istorica Bucovina cuprinde un teritoriu in Romania acoperind astazi zona oraselor Suceava, Radauti, Campulung Moldovenesc, Siret, Vicovu de Sus, si din Ucraina: Cernauti si Storojinet.
Istorie

Bucovina
Bucovina a fost locuita de romani din cele mai vechi timpuri, facand parte din voievodatul Moldovei, iar mai apoi fiind anexat de catre Austria in anul 1775.
In anul 1849 devine Ducatul Bucovinei, unindu-se ulterior cu celelalte provincii romanesti in Romania Mare in anul 1918, iar dupa cel de-al doilea razboi mondial, partea sa de nord sa fie ocupata de URSS, ajungand dupa destramarea acesteia parte a Ucrainei. In imagine – harta Bucovina (portocaliu deschis) si Moldova (portocaliu inchis).

Moldova

Moldovenii se trag din triburile daco-getice romanizate. Perioada de ocupatie romana a Daciei (Transilvania, Oltenia, Dobrogea si Bugeacul) a creat o noua cultura prin romanizarea de catre colonistii romani a populatiei locale.

Prin aceasta regiune au trecut multe popoare migratoare: hunii, slavii, avarii, bulgarii, iasii, hazarii, maghiarii, pecinegii, cumanii si tatarii.
Iasii erau un popor iranic inrudit cu actualii Oseti din Caucaz, si stapaneau centrul tarii, zona numita Civitas iassiorum (azi Iasi), in timp ce Valea Nistrului si Bugeacul erau stapanite de tatari. In secolul XIV-lea, Ungaria si-a extins influenta si in aceasta zona, invingandui pe tatari si il lasa pe Dragos de la Bedeu cneaz in Maramures, ca voievod a unei marci impotriva tatarilor: Moldova.
In anul 1359, opt ani mai tarziu, un alt cneaz din Maramures, Bogdan de la Dolha, trece in Moldova, il alunga pe nepotul lui Dragos si declara independenta Moldovei.
Urmasii lui Bogdan au unificat sub stapanirea lor tot teritoriul dintre Carpati, Nistru, Dunare si mare, stabilind in calea tatarilor tabere de ostasi secui de la care au ramas denumirile de Miclauseni, Orhei, Chisinau si Ciobruci.

In timpul lui Dragos din Bedeu tinuturile Moldovei se intindeau de la Carpati si raurile Ceremus si Siret, de o parte si de alta a raului Moldova. Urmasii sai si-au intins stapanirea mai ales spre sud si est, ajungand pana la hotarul Poloniei, cu Lituania si cu tatarii, la vest Muntii Carpati, hotar cu Transilvania, iar la sud o linie legand Carpatii de Marea Neagra, trecand mai jos de Bacau, hotar cu Tara Romaneasca.

Stefan cel Mare este cel mai vestit domnitor moldovean, a luptat in 36 de batalii majore, castigand 34, si doar doua nedecis. A ramas pe tron in timp ce adversarii sai au parasit tara cu pierderi foarte mari. In acea perioada, in Evul Mediu, atunci cand un domnitor pierdea o lupta in propria tara, ori era ucis, ori era alungat peste hotare.
La sfarsitul domniei lui Stefan cel Mare, independenta Moldovei era nesigura, din cauza pericolului turcesc. Pentru a asigura independenta tarii, Stefan a fost nevoit sa le cedeze turcilor Chilia, Cetatea Alba si Insula Serpilor.
Dupa Stefan cel Mare, cei care au urmat la domnie au decazut si saracit tara. Comertul periclita, nu mai aveau flota, armata a fost inlocuita de trupe de mercenari albanezi sau maghiari, iar serbia deposeda taranii si-i lega de glie.
In 1512 Moldova a cazut sub influenta puterii otomane, devenind un stat tributar al Imperiului Otoman pentru urmatorii 300 de ani.
Moldovenii au platit un tribut scump anual, dar pe langa aceasta au mai pierdut si cateva teritorii: Tinuturile Tintului, Lungai si Tighinei (numite de atunci incoace Bugeac) intre anii 1534 si 1538, si mai tarziu tinutul Hotinului, in anul 1713. (In stanga, cu albastru Moldova, cu verde Basarabia (azi Republica Moldova), cu roz teritoriile aflate azi in Ucraina)

In anul 1792, Imperiul Otoman in urma Tratatului de la Iasi a fost fortat sa cedeze teritoriile detinute in regiunea Transnistria, catre Imperiul Rus. Dupa razboiul din 1806, rusii au mai anexat trei noi teritorii: Hotin, Bugeac (Basarabia), si tinutul moldovenesc dintre Prut si Nistru.
Imperiul Rus a preluat numele de Basarabia pentru a desemna intreg teritoriul anexat in 1812, cu capitala la Chisinau.

Prin Tratatul de la Paris se stipula ca Moldova si Tara Romaneasca sa fie puse sub granita colectiva a celo sapte puteri straine, care au semnat tratatul de retrocedare a Sudului Basarabiei catre Moldova, adica a ocolurilor Cahul, Bolgrad si Ismail. In 1859, Principatul Moldovei s-a unit cu Tara Romaneasca, prin alegerea unui singur domn pentru ambele principate, Alexandru Ioan Cuza. Astfel s-a pus baza statului modern Romania.
In 1878 in urma Tratatului de la Berlin, Romania a pierdut din nou sudul Basarabiei catre Imperiul Rus.
In Basarabia (astazi numita Republica Moldova) Rusia a alungat turcii si tatarii spre Imperiul otoman, iar romanii moldoveni spre Romania, inlocuindu-i cu bulgari si gagauti veniti din sudul Dunarii, cu nemti veniti din Svabia, cu rusi si ucrainieni.

Dupa Primul Razboi Mondial s-a realizat Marea Unire, prin unirea Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei cu Vechiul Regat, recapatandu-si unitatea pentru prima oara de la 1484 incoace. Anumite legi democratice, datorita actiunii deputatilor moldoveni, au fost extinse ulterior in toata tara. Printre ele mai importante sunt: dreptul de vot pentru femei si reforma agrara.

In 1940 Romania a pierdut si partea de nord a Transilvaniei, iar sudul Dobrogei (Cadrilaterul) a fost cedat Bulgariei. Pentru a recupera teritoriile pierdute, Romania a intrat in cel de-al Doilea Razboi Mondial.

Dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, in contextul pactului intre Hitler si Stalin, Romania a pierdut din nou teritorii atat la est cat si la vest. Basarabia, Bucovina de nord si Tinutul Herta au revenit Uniunii Soviectice, iar doua treimi din Basarabia au fost combinate cu Transnistria pentru a forma RSS Moldoveneasca. Restul a fost oferit RSS Ucrainene.
Au recuperat in schimb nordul Transilvaniei, insa Bucovina de Nord, Basarabia, Tinutul Herta si sudul Dobrogei au ramas pierdute.
In anul 1991 RSS Moldoveneasca a devenit independenta, sub numele de Republica Moldova, insa partizanii prin declaratiile lor neprietenesti au reusit sa starneasca impotriva lo un larg front anti-romanesc, iar dupa ani de ostilitate inter-etnica au castigat in final comunistii pro-rusi, acum la putere.
Atractii turistice

Bucovina
Zona Bucovinei este cunoscuta pentru manastirile construite de fosti domnitori si boieri moldoveni, precum Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare, Petru Rares, Stefan Tomsa, Alexandru Lapusneanu etc.
Una dintre cele mai vizitate manastiri este Manastirea Suvevita (in sanga in imagine, si in prima imagine din articol), situata la 18 km de Radauti. Traditia aseaza pe valea raului Sucevita, intre dealuri, o biserica de lemn si o schivnicie de pe la inceputul secolului al XVI-lea.
Legenda spune ca, mai tarziu, pentru rascumpararea a cine stie caror pacate, o femeie a adus cu carul ei tras de bivoli, timp de treizeci de ani, piatra necesara actualei constructii. Documentar, manastirea este datata la 1582, in vremea domnitorului Petru Schiopul.

Moldova
Targu Ocna
Biserica „Sfanta Varvara" din Targu Ocna, judetul Bacau, este amplasata la 240 metri in subteran, singura biserica din Europa construita aproape integral din sare.
Acest lacas de rugaciune a fost ctitorit numai de minerii ce muncesc aici. Trecand prin intunericul galeriilor, minerii ajungeau in fata icoanelor de unde inaltau rugaciuni spre ajutor si ferirea de accidente. Bisericuta zidita aici, chiar cu pretul vietii a unora dintre muncitori, binecuvanteaza munca si rugaciunea celor ce se nevoiesc in tacere.
Toate obiectele din sare au fost tratate cu un lac special, pentru a nu atrage umezeala si pentru a asigura rezistenta in timp. Biserica este puternic luminata, iar in interior nu lipseste nici unul dintre elementele de arhitectura ortodoxa, capeteasma fiind alcatuita din 24 de icoane, una dintre ele reprezentand-o pe Sfanta Varvara, patroana spirituala si ocrotitoarea minerilor.

Tot aici, in Targu Ocna se afla si o statiune baleno-climaterica, cu izvoare si sali de tratament din Salina.

Slanic Moldova
Slanic Moldova este un oras din judetul Bacau. Cunoscuta ca localitate balneara, Slanic Moldova este situata pe versantul estic al Carpatilor Orientali, la inaltimea de 530 metri pe valea paraului Slanic.
Aici se pot gasi Izvoarele Minerale, impresionand atat prin peisajel deosebite cat si prin calitatile terapeutice ale izvoarelor minerale.
Aici se poate vizita si Parcul din Slanic Moldova, o oaza de liniste si relaxare in mijlocul naturii.

Iasi
Iasiul este resedinta judetului Iasi si principalul centru urban din nord-estul Romaniei.
In Iasi se poate vizita Palatul Culturii, inaugurat in 1926 de catre Ferdinand de Hohenzollern. Constructia lui a durat doua decenii, realizata in stilul neogotic flamboyant, cu detalii ornamentale si cu elemente heraldice in exterior.
Elemente de interes turistic sunt: Sala gotica, sala „Voievozilor", sala „Henri COanda", orologiul cu carillon, instalat in turnul central, format dintr-un ansamblu de opt clopote care reproduc din ora-n ora, „Hora Unirii".
Palatul Culturii cuprinde astazi Muzeul de Istorie al Moldovei, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Arta, Muzeul Stiintei si Tehnici.

Gradina Botanica. Se intinde pe o suprafata de 105 hectare, stralucind prin multimea speciilor de plante prezente aici. Aceasta gradina este cea mai veche din tara, un loc de agrement si odihna, fiind una dintre cele mai mari gradini din lume.
Tot in Iasi se mai pot vizita o serie de manastiri precum: Manastirea Cetatuia, Manastirea Frumoasa, Manastirea Galata, Manastirea Golia si Manastirea Sfintii Trei Ierarhi.

Vaslui
In municipiul Vaslui se poate vizita Cetatea de pamant, construita in secolul XV, Biserica Domneasca Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul (1490), ctitor Stefan cel Mare, Curtea Domneasca, declarata rezervatie arheologica, evidentiata prin vestigiile curtii lui Stefan cel Mare, Casa Mavrocordat, monument de arhitectura in stil neoclasic edificat la inceputul secolului XIX si rezervatia paleontologica Nisiparia Hulubat.

Galati
Municipiul Galati este situat in apropiere de coltul celor trei frontiere in Moldova, Romania.
Primele semne ale unei asezari permanente in aceasta zona s-au gasit pe malul estic al baltii Malina, unde s-au descoperit fragmente din ceramica de tip Stoicani-Aldeni, datand din neolitic.
Biserica fortificata Precista este cea mai veche constructie din Galati, ca lacas de cult in timpul domniei lui Vasile Lupu. Dupa restaurarile dintre anii 1953 si 1957 biserica a fost transformata in muzeu, iar dupa 1994 biserica a fost redata cultului ortodox.
Casa Memoriala Alexandru Ioan Cuza a fost construita pe structura fostei case a parcalabului de Galati de catre Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Romaniei intre anii 1859 si 1866 si cuprinde o expozitie permanenta dedicata domnitorului.
Parcul Mihai Eminescu, amenajat in 1869 inca mai pastreaza cativa arbori contemporani cu marele poet care a poposit aici in ultima parte a vietii sale. Statuia lui Mihai Eminescu este cea care domina parcul si constituie alaturi de lacul artificial principalul punct de atractie.

Suceava
In Suceava se pot gasi o serie de atractii turistice: Planetariul din Suceava, Ruinele Palatului Domnesc, Monumentul de arhitectura medievala Mirauti, Hanul Domnesc, precum si cetatile Scheia si Cetatea de Scaun a Sucevei.
Tot aici se afla si muzeele: Muzeul Ciprian Porumbescu, Muzeul de Istorie si Muzeul Stiintele Naturii.
Se poate vizita si Manastirea Putna, lacas de istorie si de legenda, aflata la 72 km de Cetatea de Scaun a Sucevei, Manastirea Zamca, construita in anul 1606 si Manastirea Sf. Ioan.
Traditii si obiceiuri

Bucovina
In Saptamana Mare, pe langa simpla vopsire a oualelor se practica incondeierea cu pensula, fie impistritul, folosindu-se ceara. Tehnica incondeierii oualelor, cu timpul, a ajuns la nivel de arta, fiind practicata chiar de familii intregi.
Aici traditiile supravietuiesc cu greu schimbarilor, insa exista oameni care duc mai departe mestesugul impistritului si care invata cu rabdare copiii tainele incondeierii oualelor.

Moldova
Moldova are o bogata istorie, iar traditiile nu s-au pierdut, dimpotriva, au fost imbogatite cu noi calitati, dandu-le un nou colorit, formand un original conglomerat de obiceiuri, ritualuri si folclor, omniprezente in satele Moldovei.
Una din importantele calitati a moldovenilor este ospitalitatea, unde fiecare oaspete este primit cu deosebita caldura, iar gospodarul casei intotdeauna va gasi pentru el un pahar de vin bun moldovenesc, iar gospodina, cele mai alese bucate.

Moldova se mandreste cu o bogata traditie in arta populara, confectii originale si colorate, produse de olari, tamplari, si mesteri in prelucrarea pietrei. Una dintre cele mai vechi meserii din Moldova este olaritul, aici arta ceramicii este de o inalta calitate, deosebindu-se prin diversitatea formelor, marimilor si prin varietatea ampla a desenelor.
Mestesugul tesutului s-a raspandit datorita unei vechi traditii, conform careia mireasca trebuia sa ofere drept zestre covoare tesute cu mana ei.

Sarbatorile sunt desfasurate in „casa mare", cea mai frumoasa odaie dintr-o casa moldoveneasca, invitandu-si rudele, prietenii, vecinii si cunostintele, iar peretii acestei camere fiind decorati cu fotografi ale rudelor si cu prosoape brodate din stofa de casa.
Moldovenii sapa fantani in strada, in drum, sau pe camp, dar nu in ograda, scopul fiind de a oferi oricui apa ca sa-si poata potoli setea.