| Nemessys a întrebat:

Mi se pare mie, sau majoritatea dintre noi vedem refuzul ca pe ceva nepoliticos? Avem teama sa refuzam persoane doar pentru a nu părea nesimțiți sau a nu le supăra și cautam metode ocolitoare și cât mai subtile pentru a o face, fără sa ii zicem direct sau plecam capul și mergem mai departe doar pentru ca nu suntem în stare sa spunem un amarat de,,nu"

Am văzut chiar și aici o tona de întrebări de tip,, oare cum fac sa ii spun (un anumit lucru negativ)? "

Voi va confruntați cu teama asta de refuz? Adică de a refuza pe cineva nu de a fi refuzați.
Cum va simțiti când o persoana apelează la minciuna sau metode subtile pentru a va spune un lucru. Nu va deranjează?

18 răspunsuri:
| mgtow a răspuns:

Imi place sa mi se zica direct nu cu ocolitura, de fel imi produce satisfactie sa zic NU mai ales daca imi cere bani zic: am nene dar nu vreau sa-ti dau, pentru ca trebuie sa ne descurcam fiecare cum putem (acolo e proba prieteniei) daca uita de mine era pe interes, daca ma cauta inseamna ca sa descurcat cu banii

sadrian46
| sadrian46 a răspuns:

Nu, nu este amărât de nu. Face parte din logica binară unde lucrurile sunt - ori albă, ori neagră. Cum zicea Isus, da, da, nu, nu, nu, numai asta să fie vorba noastră. Realitatea are și valori intermediare, ceva între da și nu. Când refuzi pe cineva și nu îi oferi de exemplu satisfacție sexuală, acest refuz poate să fie caz mortal pentru el. De exemplu, Casanova a fost refuzat de o curtezană londoneză. Aceasta a făcut astfel ca pasiunea lui pentru ea să ajungă la cote exasperante, și din cauza asta într-o seară se îndrepta spre un pod peste Tamisa, ca să se arunce de pe pod să se sinucidă. Norocul lui a fost că în drum s-a întâlnit cu un prieten căruia i-a povestit toată întâmplarea. Acesta a reușit să îl întoarcă din drum și astfel a scăpat cu viață. Deci nu era doar un amărât de nu, acel refuz. Uneori, interpretarea realității în termeni radicali are asemenea consecințe fatale.

anonim_4396
| anonim_4396 a răspuns:

Dacă pe altii îi deranjează sau daca alții nu spun nu, nu ar trebui să fie problema noastra. Însă da, se întâmplă asta des.

anonim_4396
| anonim_4396 a răspuns:

Da, aşa e. Mulţi se simt ofensaţi de refuz. Am şi eu exemple destule în care am refuzat, că de a fi refuzată nu a fost cazul, deoarece nu m-au interesat şi nici nu mă interesează relaţiile, nici atât aventurile de o noapte, două, o săptămână.
Când aveam cont de Facebook, veneau diverşi tipi, unii dintre ei fiind însuraţi, să-mi ceară să avem relaţie pe ascuns, sau că alţii că-mi cumpără ce vreau eu dacă mă culc odată cu ei. Evident că i-am trimis la plimbare (singuri) pe toţi iar unii se simţeau ofensaţi şi afirmau despre mine că sunt fiţoasă, nesimţită; luau refuzul ca pe o insultă mai degrabă, o lovitură în ego-ul lor de masculi feroce.
Adevărul e dureros pentru mulţi, ce-i drept, dar eu una îl prefer spus direct în faţă, fără menajamente, asta deoarece îmi ştiu defectele cât şi calităţile şi lumea se ia de ce vede şi de ce ştie personal (sau din auzite) despre cineva. Dacă aş fi foarte slabă şi cineva mi-ar spune în faţă "Vezi că eşti cam slăbănoagă" eu îi răspund "Bine, boss. Ştiam asta. Next".

anonim_4396
| anonim_4396 a răspuns:

Nu am vreo teama de a refuza.
Dar acum am mai multa grija pe cine și de ce refuz. Daca o fac din motive superficiale sau chiar sunt rațional in ceea ce fac.

Mai rău decât ăștia sunt aia care refuza chiar nepoliticos și sunt nesimtiti/nesimtite, că poți și sa-i mai dai câteva înjurături persoanei din răzbunare, pentru că ai fost refuzat și tu la randul tau sau pur și simplu să-ți satisfaci egoul.

Pe tipe le înțeleg, pentru că nu se stie, peste cine dau care nu poate înghite un amarat de refuz, dar văd și o grămadă ce pe internet, refuza al naibii de urât iar în realitate folosesc metoda asta pentru a nu își lu-a bătaie de la vreunul mai nebun.

anonim_4396
| anonim_4396 a răspuns:

Nu,nu am teama asta.Ar insemna sa-mi pese mai mult decat e necesar (deloc)de reactia acelei persoane.

anonim_4396
| anonim_4396 a răspuns:

Cred ca fiecare dintre noi ar trebui sa ne așteptem și la, „nu", atunci când solicitam ceva.
E o chestie de bun simț.
Dar la fel și celui căruia i se solicita acel ceva, e frumos sa refuze politicos, si nu tranșant cu scopul de a răni acea persoana, direct sau indirect.

Ba da, ma deranjează. Prefer sa se scuze puțin și sa nu-și urce „eu-l" pe un piedestal, doar pentru a ma face sa ma simt prost. Evident ca e aproape jignitor cand negociezi, de pilda, să încerci să scoți bunul la un preț de chilipir, iar celălalt să rămână nesatisfăcut de prețul care l-a obținut.
Nu e rău să negociezi, e rău să forțezi nota.

anonim_4396
| anonim_4396 a răspuns:

Depinde de situaţie,depinde pe cine refuz. Uneori, când ştiu sau cel puţin bănuiesc că mi-aş complica viaţa aiurea, iar persoana respectivă mi-ar putea face fel şi fel de probleme, aleg să o iau mai pe ocolite. Când e vorba despre ceva banal, refuz direct.

| Nemessys explică (pentru anonim_4396):

Descrie-mi o situatie in care ai refuza e cineva pe ocolite.

| anonim_4396 a răspuns (pentru Nemessys):

N-am imaginaţie la ora asta.
De exemplu, cineva care are o funcţie mai importantă decât mine şi îmi propune sau mă pune să fac ceva ce nu îmi convine.

| Dana2103 a răspuns:

Uneori dar de cele mai multe ori mai bine alegi tu sa fi nesimtit ca altfel se invata si devin ei.

| Blackrose18 a răspuns:

Depinde de persoana nu ar trebui sa stam pe ganduri cand refuzam pe cineva, este dreptul nostru de a alege! și uneori decât sa folosești minciuni e mai bine sa spui cruntul adevar pe față dar nu toata lumea e așa, de obicei persoanele mai puternice acționează ca atare

| Nemessys explică (pentru Blackrose18):

Unii chiar stau si se citeste clar pe fata lor,, oare cum fac eu sa-l refuz ca nu vreau sa-l supar?" laughing

| Jade20 a răspuns:

Am vazut ca ai dat link de la aceasta intrebare si am zis sa intru sa rasp. si eu.

Adev. e ca societatea din intreaga lume si in special din marile orase nu se bazeaza pe sinceritate, cel putin nu cea straightforward sau right in your face. Dat fiind ca suntem mai mult fiinte emotionale decat suntem rationale in sensul ca desi avem capacitati intelectuale desavarsite fata de restul speciilor ne este, totusi, mult mai usor sa ne simtim lezati si ofensati fata de unele afirmatii sau opinii decat daca am vrea sa vedem mai mult partea logica din acestea. Ceea ce este oricum subiectiv, eu pot spune ca culoarea rosie este cea mai frumoasa iar tu sa ai o cu totul o alta parere.

Exemple de asa nu:
"Da, tocmai ce au iesit analizele si se pare ca pacientul are probleme destul de grave cu inima, daca tatau dvs. va continua sa bea cafele, alcool si sa fumeze 1 pachet/zi in max 1 an va crapa."

"Nu vreau sa ies la o intalnire cu tine pentru ca esti urat, dubios, prost si ai si foot fetish adica wtf dude..."

"L-am sunat azi pe X si i-am zis ca nu mai vreau sa mergem impreuna la scoala ca ii pute gura... N-a luat-o prea de bine".

| Nemessys explică (pentru Jade20):

Ai dat o în extrema cealaltă cu acele exemple.

| Jade20 a răspuns (pentru Nemessys):

Uite un ex care este foarte des intalnit
"Nu te imprumut ca imi e ca nu imi mai dai toti banii inapoi" in loc de "Scuze, te-as imprumuta dar nici eu nu am in prezent."

| Nemessys explică (pentru Jade20):

Asta e altceva.
Eu de exemplu am refuzat o invitație la o zi de naștere pe motivul ca nu vreau sa vin, nu ca nu am timp. Asta nu mi se pare nici nesimtire nici sa fiu o,, miss politețe ". Mi se pare un exemplu foarte bun.

| Jade20 a răspuns (pentru Nemessys):

Foarte bine, atat timp cat nu te intereseaza de parerea acelei pers. despre tine. Gen esti fitos si cu nasul pe sus si de aia nu vrei sa vii la petrecere. Pentru ca sa fim realisti, cand le zici adev. cam asta ar gandi majoritatea in contextul dat de tine.