| Genevaaa a întrebat:

Nu stiu cum sa incep exact. M-am saturat de atatea iluzii si minciuni. Eu cand ies afara tot ce fac si tot ce zic este barfit de catre vecini care de fata cu mine spun ca sunt o fata cuminte dar le spun parintilor povesti de nici nu stiu cum le-au inventat. Dacă am un amic care spre exemplu mi-a fost coleg la gradinita si stam pe afara, vine pana la mine sa beau apa trebuie sa ii spun sa ma astepte la o stradă distanta pentru ca imi e frica de orice s-ar zice daca vine cu mine pana in fata portii. Iar tata nu ma crede pe mine crede 100% ce aude. O dată ma intalnisem pe drum cu o fată (este rromă) care era de treaba si pe care nu o mai vazusem de ceva timp. Am vorbit un pic, ne-am imbratisat, zambeam iar cand am ajuns acasa spunea tata ca "a auzit" ca s-a luat o "tiganca" de mine si că eu stăteam și o ascultam de frică. De unde pana unde? Si la fel si multe alte povesti cum ca m-am pupat cu x deși doar mergeam normal si stiu de la cine a pornit bârfa și acea persoană a vazut bine ca nu era nici pe aproape. Pe oriunde merg, cat de departe tot aud bârfe pentru ca parintii cunosc multe persoane (si nu, nu stau la sat). Intr-adevar sa spunem ca vara stateam pana mai tarziu dar stateam intr-un parc doar cu 2-3 persoane pe care le cunosc de mai multi ani, iar tata era paranoic zicea "lasa ca stiu eu ce faci acolo si cu cine esti" cand eu doar pierdeam vremea pe telefon ca sa nu intru in casa si i-am spus ca poate si sa verifice chestia asta. Dar el doar ascultă ce se spune. Chestia asta chiar ma face sa nu ii mai spun nimănui nimic, nu numai pentru ca voi fi judecata.
Mamei daca ii spun ea le mai scapă și așa aude tata ca "ma plang la nu stiu cine" dar de fapt asta venind de la mama.
Asta o sa ma faca sa ma inchid in mine daca n-am facut-o deja.Imi e frica sa ii spun cuiva orice despre mine sau chiar parintilor pentru ca tata cand ne-am certat s-a folosit de ceea ce i-am spus si a zis ca nu o sa ajung niciodata ceea ce vreau și cuvintele astea dor. Deși nici nu i-am spus că vreau sa ajung vreo președintă.
Este jenant sa stiu ce parere are tata despre mine (daca nu și mama, ca de la ea nu prea aud) și totul să fie fals si totusi sa nu pot schimba nimic. Aceste etichete vor ramane aminte ani de zile si doar eu voi sti ca e o neindreptatire...

Răspuns Apreciat de Editori
| Ghshsg a răspuns:

Uite, hai să o luăm de la început. Trebuie să înțelegi și să te deprinzi cu ideea că oamenii vorbesc și vorbesc chiar dacă e drept sau nedrept, mai bine zis le "înfloresc", pentru că așa sunt oamenii. În viața asta o să te întâlnești cu multe persoane, care îți doresc binele, dar care o să facă tot posibilul să te cufunde în răutate. Ce au de făcut acei vecini în afară să îți urmărească faptele și să te judece? În situația asta sunt importanți doar părinții tăi, tot ce trebuie să faci e să te pui față în față și să le comunici problema ta și faptul ce te deranjează. Ei sunt părinții tăi, ei o să te înțeleagă. Așa sunt tații, mereu când vine vorba de fetița lor ei sunt cei mai stricți legat în această privință. Vorbește cu mămica ta, în primul rând ea o să te înțeleagă și o să te ajute, pentru că mereu relația dintre fiică-mamă e oarecum mai strânsă. Nu trebuie să te închizi în sine, trebuie să te deschizi în fața lor și să spui ce te doare. Acolo ai scris mai sus "tata când ne-am certat s-a folosit de ceea ce i-am zis", logic că a zis-o de la nervi. Fiecare părinte poate să își verse nervii pe copiii săi și să arunce cu cuvinte nu prea plăcute. Peste câtva timp problemele acestea nu vor mai fi importante, vei crește și vei înțelege că tot în această viața e importantă părerea ta despre sine și a persoanelor dragi, dar nu a vecinilor care nu au alt ceva de făcut decât să stea și să vorbească ce li se mai năzare noaptea. Fii fetiță bravo și ignoră-i, spune-le părinților tăi că ai capul tău pe umeri, știi cum să te comporți în fiecare situații, știi ce trebuie să faci pentru binele tău și să aibă încredere în tine!

3 răspunsuri:
| Mosotti a răspuns:

Si ce treaba ai tu cu etichetele lor?! Da-i in ma-sa pe toti care te bafesc. Adica ce te int pe tine parerea unor prosti? Si aici il includ si pe taica-tu, ca daca era destept nu se folosea de ce ai zis ca sa zica ce a zis.

Tu vezi de treaba ta si ignora-i.
Tu cauta sa fi langa oameni destepti, ca aia nu rad, nu barfesc despre tine nimic.
Daca te atinge parerea si ce zic niste prosti, denota ca si tu ai fi la fel, si nu cred ca esti ca ei.

| Smmo a răspuns:

Barfitorii de meserie sunt si la sat si la oras si nu te barfesc doar pe tine, ii iau la rand pe toti cei pe care ii vad. Viata lor nu este nici mai buna decat a voastra si nici mai exemplara, tocmai de aceea barfesc, ca sa se simta superiori. Daca ai tai cred ce le spun astia in loc sa te creada pe tine imi pare rau pentru tine, inteleg cum te simti. Ce poti face, incerci sa le spui varianta adevarata si daca nu te cred ii lasi in pace. Nu prea se schimba lucrurile astea.

| Ralucagreen23 a răspuns:

Draga mea, în viata asta vei intalni oameni si oameni! Oamenii vorbesc de cand lumea si pământul, iti vor gasi defecte, vor inventa mii de povesti, basme si asa mai departe, dar tu sa iti trăiești viata în asa fel încât sa te bucuri cu fiecare părticică din corpul tău!
Nu stiu cati ani ai, dar am trecut și eu prin lucrurile astea, dor ca naiba, am plâns si eu pana am realizat ceva ce m-a lovit calumea, o întrebare atat de simpla si totusi atat de reala " Daca e viata ta, de ce te interesează ce spune lumea?"
Iti dai seama ca peste ani de zile nu va mai conta ce a spus ala sau celalalt, la finalul vietii, o sa stai sa te întrebi ce a zis lumea?
Traieste-ti viata, exact asa cum vrei si simti, razi din toată inima, iubeste cu toată fiinta ta si da-i naibii pe toti cei care te vorbesc pe la spate sau chiar și prin fata!
Stii cum este și cu vorba aceea " Minciuna are picioare scurte.", ei bine, ani de zile, zi după zi am plâns pentru ca nu eram crezuta, ca nu eram susținută si eram nedreptățita din cauza unor oameni fără viata. Si mama credea tot ce auzea si zbura, iar intr-un final, toate s-au aliniat în favoarea mea! Capul sus, privirea în fata si trăiește viata asta în asa fel încât sa iti fie rusine sa o povestesti, insa al naibii de fain sa ti-o amintesti!