| Chriss203 a întrebat:

Salut. Am nevoie de păreri legate de ceva. În ultimul an, am observat că am probleme cu stresul. Sunt în clasa a 12-a, dar bacalaureatul este ultima mea problemă, cea mai mică notă din simulări fiind 9. Am tot constatat că mă enervează din ce în ce mai multă lume și trăiesc într-un fel de scenariu repetitiv în care sunt calm, nervos, indiferent, calm etc. Recent, cam de vreo 2 luni, am început să îndepărtez persoanele care mă calcă pe nervi, unele fiindu-mi chiar foarte apropiate. Și prietenii mei (foarte buni, într-o manieră ironică...) au luat-o pe alte drumuri (anturaje de genul „consumăm droguri ca să fim cool", „fumăm ca să nu fim marginalizați" etc.) și, având în vedere firea mea exigentă, am ales să nu mai fiu prieten cu ei (practic). Tot ce am scris până aici a fost contextul. Acum revin cu întrebarea: Credeți că sunt prea „nesimțit" să fiu așa cu toate persoanele pe care fac ceva ce mă deranjează? Iau aceste decizii în momentul în care realizez că situația se degradează și mai rău. Dar dacă nu se degradează? Dacă sunt eu problema? Menționez că în momentul în care am vrut să discut probleme cu așa-zișii, am fost tratat ironic, într-un fel care să-mi dea de înțeles că nu există nicio neregulă...

1 răspuns:
| Violleta2022 a răspuns:

Dupa cum ai spus, ai luat-o pe cai gresite si daca nu tai acum "raul" de la radacina, vei ajunge foarte-foarte rau in viata.

Adica, nu mai ai de ce sa te intalnesti cu nimeni, din gasca care fumeaza, bea alcool si consuma droguri. Indepartand ispitele, nu ajungi ca ei si iti revii.
"Nesimtirea" este un cuvant nevinovat, pe langa ce vei deveni daca nu renunti la prieteniile nocive si viciile lor care te vor transforma in neom, fiindca te vei degrada atat fizic cat si psihic si vei avea probleme foarte mari, atat sociale cat si de sanatate.