Salutare lume! Vi s-a intamplat vreodata ca vrand-nevrand sa va intalniti la un moment dat cu o persoana sau grup de persoane/gasca, pe care sa nu il suportati de nici o culoare? Sa fie asa ca o antipatie reciproca intre voi si acele persoane, si culmea acele persoane sa fie chiar din satul sau zona voastra unde locuiti? De ignorat am ignorat cat am putut, dar se pare ca cat de departe ma duc sau ii ignor, viata parca tot langa ei ma aduce, ca si cand m-ar pune Dumnezeu la incercare. Daca da, spuneti-mi si mie cum ati procedat? Exceptand raspunsuri banale gen "ignora-i" sau "cel mai destept cedeaza priumul" etc, clisee din acestea, pentru ca pur si simplu nu am cum sa ii ignor, oricat as vrea, si nu e vorba ca interactionez cu ei, dar de fiecare data cand ma duc la magazin si ii vad acolo cum stau precum carciumarii si consuma si barfesc, de multe ori intorc privirea sau o tin drept in fata, doar ca sa nu ii vad pe ei si sa ma iau cu ei la incaerare. Acum, am inceput sa inteleg acea vorba ca "are fata de cere pumni". Cand ii vad pur si simplu pe ei, indiferent ce activitate ar avea, sunt ca un caine din ala cand i se salta coama si e gata sa muste. Cunoasteti sentimentul, nu? Problema cea mai mare e ca toata aceasta mare gasca/ comuunitate, se afla pur si simplu in satul meu. In seara asta la ora 10 urmeaza sa ma duc in statie unde e magazinul de la noi si sa astept autobuzul spre servici si pun pariu ca ei o sa fie acolo si o sa consume si daca ma vad pun pariu ca o sa rada, o sa barfeasca si cine stie ce o sa mai faca doar asa pentru amuzamentul lor, "pff, a venit Alexu, ce naiba face si prostu asta aici?" Cateodata mai dadeam asa un salut in graba, doar ca sa nu par neam prost si needucat pentru ca, jumatate din sat formeaza acea gasca. M-am gandit la un moment dat sa las de la mine, in sensul ca... dupa atatia ani in care eu pur si simplu nu stiu nimic despre ei cu toate ca ii vad mereu cand ma duc la magazin, ma gandesc ca s-or mai fi desteptat si ei si pot vorbi ceva cu ei ca tot omul normal, fara ca 2 din 3 cuvinte spuse de ei sa fie zise la misto, poate totusi s-or fi schimbat, dar imi e frica. Doar gandul ala ca ii vad la fata si imi aduc aminte de mistourile pe care le faceau la adresa mea si a altora, ma lasa rece. Daca ati trait si voi clipe din acestea, spuneti-mi si mie cum ati reusit sa va impacati si mai tarziu poate sa intrati in gasca lor, daca a fost posibil asa ceva. Daca va intereseaza de ce gandesc asa sau cum sa ajuns la antipatia asta reciproca, incat sa nu ii suport pe ei, dar nici ei pe mine, sa imi spuneti si, o sa dezvolt, in functie de raspunsul vostru, eu va argumentez si va zic povestea mai departe!

Ai dreptate! M-am gandit de multe ori la asta, sa pot sa ma realizez astfel incat sa am o casa si o locuinta a mea departe de acest sat tocmai din cauza asta, pentru ca de fiecare data cand vin acasa, ma simt ca o leguma. Si asta se intampla ba cu voia, ba fara voia mea, depinde cum ma simt in acea perioada. Pur si simplu chiar daca vreau sa ies undeva, cu cineva sa ma plimb sau pur si simplu sa port o conversatie, efectiv nu am cu cine, pentru ca nu am din ce alege, pentru ca ii vad numai pe ei. M-a gandisem la un moment dat sa imi vand casa de aici cu teren cu tot, si sa imi cumpar alta casa intr-un oras mai dezvoltat unde ma pot realiza si pe plan personal si profesional. Legat de educatia lor, sa stii ca in mare parte din ca ai scris tu se potriveste cu ce gandesc eu si cu ce mi se intmpla. Cam 50-60% din ei, vorbind de baieti, au cate un tatuiaj undeva, ca sa para cred eu "smecheri", si aici vorbesc de copii de 15-16 ani. A doua cheste e ca vreo 70-80% din ei, nu cred ca au macar bacul luat. Tin minte ca l-am auzit pe unul din ei care trebuia sa dea bacul in vara asta, dar pur si simplu nu l-a luat pe motiv ca nu s-a prezentat fiindca a uitat sa il dea. Deci in momentul ala am ramas prost cand am auzit. Si povestea intr-un stil ca si cand s-ar mamdri la ceilalti cu treaba asta. Si asa cat timp e nu pleaca undeva anume, adica in afara tarii sau mai stiu eu, cred ca nici peste 20 de ani nu or sa se destrame acea gasca. Si observv ca din ce in ce incepe sa se mareasca, Baietii isi fac si ei o gagica, cine stie de unde si pentru cat timp, dar na, eu am aceeasi atitudine indiferenta pentru ca, poate acele fete sau membrii noi or fi OK, nu zic nu fiindca nu ii cunosc si nici ei pe mine, dar atata timp cat fac parte din acea gasca sau stau de vorba cu membrii veterani ai gastii daca pot zice asa, eu nu pot nici macar sa ii salut, parca as avea un mar in gat.
Dar parca, sti cum e vorba " nevoia te impinge". Imi e teama sa nu ajung nici la 40-50 de ani singur si parasit, fara prieteni sau macar la un pahar de vorba, nu mai mult. Pentru ca e altceva cand ii spui la alul ce ai pe suflet si te descarci, mai invata el din experientele tale, mai inveti tu din ale lui. Multi isi traiesc tineretea si varsta pe care o au si fac impreuna tot feluri de lucruri impreuna, si sunt ca o familie si petrec impreuna cand au chef si se bucura, dar eu pur si simplu in sat aici nu am cu cine, si singura solutie ar fi sa port totusi o conversatie, intamplator poate sa stau la magazin si sa beau o doza de cola sa zic si in trecere sa fe unul din ei. Ca si eu si multi, din cauza acestor frici, traume de cand eram mici, frustrari ne facem tot feluri de scenarii, dar dupa prima conversatie poate, sau a doua, parca nu e asa de rau cat credeam. De aceea am povestit asta aici, poate ati trecut si voi prin interactiuni de genul asta. Imi pare rau ca ura asta reciproca e tocmai si vecinii, cu cei din sat. Normal vecinii se ajuta intre ei, ai trait o viata alaturi de ei. Poate am si eu partea mea de vina ca nu las orgoliul deoparte, sunt la modul in care in momentul de fata nu vreau sa am o legatura cu ei, pentru mine nu valoreaza nici cat doua flegme, daca ar fi sa mor de sete, nu m-as duce nici macar o cana cu apa sa le cer, de teama sa nu-mi aud vorbe mai tarziu, sa zica apoi " ia uite fraierul a pus botul, a muscat momeala'. Nu mai spun in biserica ca e horror, adica pur si simplu de paste sau de Craciun cand se canta deniile, fetele, unele dintre ele canta, restul ori rad ca prstii pur si simplu, tin minte o data ca de Paste acum 2 ani s-a enervat si preotul si a spus ca asta e motiv de tristele, sa ne gandim la o inmormantare, nu sa fim veseli, batea apropoul la ei, erau si ei si babele mai rau ca la piata, air ei faceau haz de necaz, iar eu ma abtineam cat pot. Odata regret ca nu m-am dus la biserica sa cant, desi voiam ca imi plac activitatiile astea, nu m-am dus de scarba lor. Am preferat sa stau acasa, si sa dau pe Trinitas Tv sa vad slujba. Daca nu e asa, atunci stau in fata portii bisericii, fumeaza si beau, si ocupa toata ulita, si te enervezi ca nu ai unde sa parchezi fiindca trebuie sa ii ocolesti. Deci, imaginati-va un pic! Dar cum am spus, nevoia ma impinge, ca eu as vrea sa plec dar, daca nu pot sa ma realizez asa cum mi-am dorit, ca de multe ori planul de acasa nu se potriveste cu cel din targ. Decat sa ajung peste cativa ani batran si singur cand altii inca pleaca si petrec, parca regreti cand nu ai cu cine sa faci si tu aceste lucruri.

Răspunde

Raportează

Evaluează

Daca ai parinti care stau acolo e ceva mai greu sa vinzi dar daca esti singur atunci cred ca asta ar fi cea mai buna optiune.
Totusi, ai grija sa fie un pret acceptabil.

Bun, dupa ce vinzi trebuie sa te gandesti ce faci?
Cea mai mare greseala ar fi sa investesti tot ce ai intr-o locuinta.
Te poti descurca numai cu banii tai?

Daca nu te poti descurca atunci in functie de banii luati pe proprietate poti sa cumperi 2 apartamente mai mici si 1 sa-l inchiriezi (evident nu o sa primesti toti banii caci o sa mai fie chestii de platit, reparatii etc)

Trebuie sa-ti cauti un loc de munca in noua zona si ai scapat.
Singur nu o sa ramai niciodata. Persoanele care sunt singure pentru totdeauna sunt asa pentru ca vor sa fie independente sau nu actioneaza.

Poti sa gasesti persoane ok la munca sau la diverse evenimente.
Prin evenimente nu ma refer la chestii scumpe... poate sa fie chiar si voluntariat.

In cel mai rau caz gasesti pe cineva pe internet.
Exista multe persoane care au o educatie si se afla in situatia ta.

Răspunde

Raportează

Evaluează