anonim_4396
| anonim_4396 a întrebat:

Am stat ieri de vorbă cu cineva care s-a întors din străinătate, de la muncă, după o perioadă relativ scurtă...și când l-am întrebat cum i s-a părut, a venit răspunsul: "Dureros." Și apoi a continuat despre faptul că ești departe de acasă, între străini. Până la urmă, tot români, însă străini pentru tine.
Și de aici se nasc niște întrebări... Voi ați experimentat vreodată străinătatea (din motive financiare sau altele)? Ce amprentă a lăsat asupra voastră? Ce v-a învățat ea?

17 răspunsuri:
| romeo78 a răspuns:

45 de ani de societate comunistă, de interdicții, de raționalizare, de "cincinale", dorința de a fi egali, după 1990 a transformat oamenii în "fiare" care nu au mai avut alt scop decât acela de a fi diferit decât vecinul, de a avea mai mult!
Dar, toate acestea au venit la pachet cu copii abandonați la rude, sănătate distrusă, o izolare a oamenilor.

| Catrice a răspuns:

Una e când lași în urma părinți, frați, surori, prieteni și alta când nu te leagă nimic de țară.

| CostinAlamariu a răspuns:

N-am inteles niciodata povestea asta cu "ma duc in strainatate din motive financiare"

Efectiv toti vecinii mei si toti prietenii mei isi schimba apartamente pentru case, schimba masini, își iau terenuri si toate astea fara vreun salariu extraordinar.
Si nici nu traisc in vreun județ bogat.

Deci de unde mitul asta ca trebuie sa pleci afara ca sa faci bani?

| anonim_4396 explică (pentru CostinAlamariu):

Nu toata lumea mosteneste imobile sau nu cunosti tu salariile lor. Din cate stiu sunt confidentiale. Pari cam rupt de realitate tu in general

| CostinAlamariu a răspuns (pentru anonim_4396):

Nu sunt rupt de realitate. Imi cunosc foarte bine prietenii și vecinii. E adevarat ca unii pot sa mosteneasca uneori cate un apartament, o casa sau un teren, dar vorba ta, nu toata lumea.
Deci ce am zis ramane in picioare. Plecatul afara din motive de probleme financiare e un mit.

| LoveSleep a răspuns (pentru CostinAlamariu):

Normal ca își iau apartamente, masini și terenuri, n-ai auzit ca acum se dau creditele cum se dădea SIDA prin 89'?

| anonim_4396 explică (pentru CostinAlamariu):

Nu stiu unde naiba traiesti dar cu Romania sigur nu ai tangente.

| CostinAlamariu a răspuns (pentru anonim_4396):

În Ardeal

| anonim_4396 explică (pentru CostinAlamariu):

De ce pleaca atunci? De prea bine?

| DarthNiger a răspuns (pentru CostinAlamariu):

Nu cred ca ii cunosti la fel de bine cum crezi, poate ai doar tu impresia asta.

| CostinAlamariu a răspuns (pentru DarthNiger):

Da frate, delirez atunci când îi văd că-și cumpără mașini și se mută la case noi

| DarthNiger a răspuns (pentru CostinAlamariu):

Ma refeream la altceva dar nu conteaza.

| gritt a răspuns (pentru CostinAlamariu):

Majoritatea vor sa pastreze aparenta ca o duc bine chiar daca sunt ingropati in rate, camatari si credite

| CostinAlamariu a răspuns (pentru gritt):

Din pacate fara împrumuturi bancare nu poti sa faci nimic în ziua de azi indiferent de țară

| SingleForOne a răspuns:

Aceleași lucruri ca domnul respectiv, iar acasă, după câteva săptămâni sau luni de fericirea de a fi întors, apar aceleași sentimente de a fi străin. Până la urmă am învățat că orice fac, ajung să lupt doar pentru mine însumi pentru a supraviețui. Deci, nu-i mare diferență, ci doar venitul, prosperitatea și libertatea dintr-o țară străinătate sunt mai avansate (adică nepăsarea și durerea în 14 de altcineva, ci doar urmărindu-mi propriile interese... vorba aia "le am și eu pe ale mele").

| JOHNtheADVISOR a răspuns:

Nu am fost plecat peste hotare. Însă trăim aceeași experiență ca și cei plecați și noi aici, fiindcă nu suntem stăpâni în țara noastră, în propria "casă", ci robi. Avem nevoie de unitate.

| DonEduardo a răspuns:

Nu, nu am experimentat-o.