Bună.
Dacă un copil de 12 ani se leagănă singur atunci când se pune la somn, înseamnă că are traume psihice majore? https://www.tpu.ro/......ine-poate/
Ok, am intrat si am citit atat intrebarea cat si scurta discutie.
As vrea sa pot formula un raspuns cat mai obiectiv, insa este greu si am sa explic si de ce.
Un diagnostic psihiatric se stabileste in urma unei consultatii fata in fata in timpul careia medicul psihiatru va examina comportamentul, fizionomia, expresiile faciale, verbale si non-verbale, chiar si tacerea pacientului.In plus, pentru stabilirea diagnosticului se iau in calcul minim 3 simptome specifice mentinute in decursul a cel putin o luna.
Balansarea, de exemplu, este intalnita in mai multe tulburari psihice si neuropsihice.La fel si irascibilitatea, sau agresivitatea, ori dezinteresul pentru anumite lucruri.
De cele mai multe ori, acest tip de comportament este asociat cu autismul, mai ales in cazul copiilor.Asta cu toate ca fetita poate suferi (si sunt convinsa de asta) de tulburari mai grave (schizofrenie reziduala-asociata si ea cu autismul in majoritatea cazurilor, personalitate bipolara, personalitate schizoida, tulburare schizoafectiva, tulburare borderline etc.), dar medicii sunt rezervati in a stabili un astfel de diagnostic in randul copiilor, acest lucru facandu-se doar daca exista certitudine absoluta.
Este evident ca fetita in cauza sufera de tulburari mintale si nu inteleg de ce nu a luat tratamentul prescris. Exista posibilitatea ca pe hartiile detinute, eliberate de spital, sa nu existe inca un diagnostic ferm, ci doar unul orientativ.Asta pentru ca daca medicii au suspectat tulburari grave precum schizofrenia, personalitatea bipolara, personalitatea schizoida, borderline etc. sa ii fi cerut mamei sa revina cu fetita la control pentru examinari mai amanuntite, astfel incat sa se ajunga la un diagnostic cat mai corect.
Desigur, o problema ar fi si faptul ca mama fetitei sufera la randul ei de tulburari mintale (minim depresie) ce ar necesita tratament.Cred ca de acolo ar trebui sa inceapa totul...Astfel, cu mama in conditii psihice mai bune, acea fata va fi cel mai probabil indemnata sa isi urmeze tratamentul, sa mearga la toate vizitele medicale si incet, incet, lucrurile s-ar mai indrepta putin.Este destul de trista situatia, insa nu ai spus daca fetita mai mare prezinta un comportament normal sau nu.
Daca ar exista cineva care sa o convinga pe doamna respectiva sa se trateze dansa mai intai, sa ii ofere sprijinul necesar, cred ca acesta ar fi primul pas care ar determina ca toata situatia sa ia o intorsatura mai buna.Insa este dificil daca nu are sustinerea familiei.Autoritatile se implica doar la cerere si atunci cand se implica, tind sa strice mai rau lucrurile...
Doamna in cauza are pe cineva apropiat care sa o ajute? Exista persoane de care ar asculta daca i-ar spune sa mearga la psihiatru, mai intai dansa si apoi cu fetita?
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Nu stiu daca neaparat traume psihologice, acestea fiind discutabile, dar categoric un copil de 12 ani care are un astfel de comportament are tulburari psihice serioase ce necesita tratament.
Răspunde
Bună.
Ai deschis linkul din întrebare?
Dacă nu ai făcut -o, te rog fă- o, citește tot și apoi spune-mi te rog despre ce boală psihică crezi că este vorba?
De asemenea știu că fetița uda patul adesea și înainte de a ajunge la spitalul de psihiatrie țipa
de se auzea pe drum de la depărtare.
Nu știu despre ce boală psihică este vorba pentru că mama nici măcar ea nu știe deși are actele ieșirii din spital în casă.
Răspunde
Bună.
Vreau să o persuez pe mama să îmi arate ieșirile din spital ale copilului, deoarece vreau să aflu clar care este cauza care a dus la apariția acestor probleme psihice, sunt ele și de natură genetică, alta cauză, sau doar neglijență?
Oare acele hârtii specifică asta? Chiar și orientativ?
Fetița mai mare este singura din cele trei persoane care formează familia cu un comportament cât de cât normal, obișnuit, asta desigur atunci când se află în mediul școlar sau un alt mediu în afară de cel familial, merge regulat la școală, învață destul de bine, este inteligentă, veselă la fel ca oricare alt adolescent, însă atunci când se întoarce în mediul familial totul se schimbă în special din cauza comportamentului mamei.
Mama este destul de greu de ajutat deoarece nu acceptă să fie sfătuită, ajutată d
financiar da, dar sfaturile bune menite să o ajute, nu.
Nu are pe nimeni din familia ei apropiată care să o ajute în niciun fel, însă sunt destui oameni care stau implicat și au ajutat atât cu sprijin moral cât și financiar.
Intrebare pentru cultura mea generala: eu nu am auzit (desi sunt batran) de verbul "a persua"? Eu stiam ca exista doar adjectivul "persuasiv"! De unde pana unde: "Vreau să o persuez pe mama"? Apropo! Te rog sa-mi dai si link-ul catre DEX!
Bună.
Scuzele mele 
Uneori mai "englezizez" cuvintele românești (pentru că nu le găsesc în memorie sinonimul în română), sau invers , la fel se întâmplă însă, uneori și cu cuvintele de
proveniență pur românească... Nu prea ajutăm nici faptul că folosesc uneori tastarea vocală.
Dar de ce ai ales doar să mă corectezi, fără a răspunde măcar la întrebare? Ești invitat!
Ce rost mai are? Ti s-a raspuns si dupa ce ai modificat intrebarea.
Imi cer scuze daca intarzii putin sa raspund. Uneori imi este greu sa imi organizez timpul liber pe care il mai dedic pe aici...
Ma indoiesc in ceea ce priveste mentiunea originii problemelor psihice.Asta pentru ca in majoritatea cazurilor nu exista neaparat motive, sau daca ar exista, fie sunt genetice, fie pot fi din varii motive ce nu se pot estima daca nu exista indicii, sau cineva nu spune clar.Si ma indoiesc ca mama a ajuns cu fetita la spital si le-a povestit acelor oameni conditiile de trai...
Daca s-ar fi observat semne de abuz clare, s-ar fi anuntat autoritatile.Dar banuiesc ca situatia nu se refera la batai si violente fizice observabile, ci la abuz mai mult de ordin psihologic, emotional.
Unele tulburari, precum autismul, sunt genetice (studiile indica pana acum ca fie exista 2 factori genetici, fie minim un factor genetic, iar altul teratogen).Asa te nasti si indiferent de conditiile de acasa, copilul respectiv va avea acea forma de autism.Desigur, daca este abuzat, poate dezvolta si depresie, anxietate, atacuri de panica, fobii, anumite tulburari de personalitate afective etc.
Daca vorbim de tulburari precum schizofrenia, bipolaritatea, borderline etc., atunci din nou vorbim de o predispozitie a acelui om de a avea aceasta tulburare. Exista cazuri in care exista predispozitia, dar tulburarea nu ajunge sa se activeze niciodata.
Dar de cele mai multe ori, primele episoade au loc in adolescenta si nu multi copii sub 14 ani au aceste diagnostice, tocmai pentru ca medicii incearca sa fie atenti, sa observe comportamentul copilului o perioada mai indelungata, pentru a avea siguranta unui diagnostic de acest gen.Din nou, pana si copiii din familiile cele mai bune pot avea astfel de tulburari.Dar daca exista abuzuri, acestea pot inrautati temporat simptomatologia, sau pot genera pe langa, stari de anxietate, de frica, anumite tipare comportamentale, tulburari de personalitate etc.
Din pacate, se pare ca si mama fetei are probleme si tocmai de aceea, copila nu are sprijinul necesar pentru a merge in continuare la medic, pentru a lua tratamentul etc.
Singura modalitate prin care s-ar putea sa va asigurati ca fata primeste tratamentul necesar, ar fi sa anuntati autoritatile.Dar in acest caz, fetele ii pot fi luate temporar, iar asta poate sa para un lucru bun, dar pentru ca vorbim si de o mama cu probleme mintale si de o fiica cu afectiuni psihice, poate fi periculos sa se incerce separarea lor fortata.Acest lucru poate inrautati situatia mintala in cazul ambelor. Poate fi un soc care ar cauza mai mult rau decat bine.
Deci este cumva o situatie alunecoasa...
Sa presupunem ca ai convinge-o pe mama sa iti spuna diagnosticul, sau sa arate hartiile pe care le are in acest sens.Crezi ca ar ajuta prea mult faptul ca si alte persoane stiu? Care ar fi urmatorul pas in acest caz?
Bună din nou.
Oare în cadrul spitalelor de psihiatrie pentru copii, doctorii nu vorbesc separat cu copiii pentru a încerca să afle cauza sau cauzele care, în viziunea copilului iau cauzat problema de comportament?
Sunt absolut sigură că nu este vorba despre autism, fetița este foarte inteligentă iar aceste probleme au apărut în momentul în care a apărut concubinul mamei în piesaj
.
Eu nu am de gând să fac acest lucru, adică să anunț autoritățile, probabil o vor face profesorii dacă situația școlară a fetei nu se va îmbunătății, adică va refuza în continuare să se ducă la școală.
Am înțeles din spusele copilei că colegii o marginalizează deoarece au auzit probabil de aceste probleme ale ei și familiei.
De asemenea am uitat să menționez în întrebarea anterioară faptul că fetița a participat la bătăile aplicate mamei de către concubin, eu am văzut o pe mama după o lună și aproape jumătate după ultima bătaie aplicată și tot o dată acea bătaie care adus la despărțire, încă avea sub ochi semne, nici nu mi pot imagina ce trebuie să fii văzut cele două fete și prin ce trebuie să fii trecut în acel moment, mama mi-a spus că fetița a fost cea care a sărit în ajutorul mamei în acele momente, mi-au arătat poze ale mamei cu vânătăile cauzate de acea bătaie și îmi mi-a a fost greu să privesc, din spusele mamei fetița a început să refuze să meargă la școală și, treptat treptat a început să se refugieze în mediul online, tocmai ce primise acea tabletă de la școală, un lucru cu totul nou pentru ele.
Probabil ar ajuta faptul că ar știi mai multe persoane situația acestei familii, poate ar ajuta la construcția unei case pentru aceaste fetițe, deoarece este clar că nu vor putea continua să trăiască toată viața cu chirie, în special dacă nu își permit să plătească acea chirie și locuiesc acolo doar de milă.
Desigur, pentru a fi ajutate mama ar trebui să renunțe la băutură și țigări, nu cred că ar fi cineva dispus să ajute în special în aceste timpuri dacă știe că mama este dependentă de aceste substanțe.
În plus, toată lumea știe situația acestei familii și fiecare ajută cu ce poate sau îl lasă inima.
Da, ar trebui ca medicii sa discute separat cu copiii in cadrul anumitor evaluari, dar nu stiu in ce conditii a fost fata internata, cum s-a desfasurat totul si daca intrebata de catre un medic in acele conditii, ar fi fost dispusa sa spuna totul...
Daca acest comportament a inceput strict dupa acele episoade de violenta, ar putea fi vorba de PTSD, dar asta nu exclude neaparat alte diagnostice.
Cat despre autism, exista mai multe forme, insa in cele mai multe cazuri, inteligenta nu este afectata cu nimic.Autism nu este automat egal cu o inteligenta mai mica.Din contra! Persoanele autiste pot avea un IQ mediu, sau peste mediu.Desigur, exista si persoane autiste care au un IQ sub medie, sau chiar retard mintal, dar exista si persoane fara autism care se regasesc in aceeasi situatie.Deci autismul nu influenteaza in mod direct inteligenta, dar anumite comportamente din acest spectru pot face ca acele persoane sa nu isi demonstreze capacitatile intelectuale in mod corect, creand usor-usor acest stereotip al intelectului mai slab, care nu prea este conform cu realitatea. Exista si au existat persoane geniale cu afectiuni din spectrul autist: Albert Einstein, Isaac Newton, W. A. Mozart, Charles Darwin, Nikola Tesla (el suferea si de alte tulburari psihice), Steve Jobs, Bill Gates, il avem pe Elon Musk cu sindromul Asperger.Desigur, sunt multi, in diferite domenii, dar am dat cateva nume pe care le-ar recunoaste oricine.
Cat despre fata, este greu sa fie ajutata daca si mama ei este intr-o stare psihica subrezita, poate, dupa acele intamplari.Inteleg, oamenii se feresc sa intervina cu mai mult deoarece nu au nici increderea necesara ca daca i se va oferi ceva mai mult, mama fetei nu va ajunge sa traiasca din nou in aceleasi conditii din cauza viciilor si a posibilei depresii.
Daca ar exista cineva cu o anumita autoritate (primarul, directorul scolii, chiar si preotul in cazul in care vorbim de o persoana religioasa), sa ii propuna mamei sa se trateze, sa ii ofere un sprijin, sa ii puna anumite conditii, poate ar fi o solutie. Daca s-ar trata mama mai intai, cu mintea mai limpede ar reusi sa o indrume si pe fata, sa o sprijine in tratament, sa o ajute la nivel emotional, da ii ofere o anumita siguranta...
Bună.
Singurele comportamente noi care au apărut s-au sau modificat în urma acestor episoade de violență domestică la care fetița a participat sunt - refuzul de a merge la școală (refuzul de a adera la un grup, refuzul de socializare, autoizolarea, practic după acest incident care a coincis cu mutarea școlii în mediul online și primirea acelei tablete de la stat, acest copil refuză categoric să iasă din casă, indiferent de motiv ), toate celelalte comportamente (strigătele, legănatul, udatul patului ) au existat și înainte de acest incident, de specificat ar fi faptul că internarea a avut loc acum aproximativ doi ani în urmă, adică când fetița nu manifesta decât ultimele dintre aceste comportamente.
Am încercat să implic și alte persoane în rezolvarea acestui caz, (persoane religioase, de origine penticostală), care au dorit să ajute atât pe plan emoțional cât și financiar, însă mama (din câte am înțeles din ceea ce mi s-a spus) a refuzat ferm ajutorul, prima dată ajutorul emoțional, fără să știe desigur că aceste persoane ar fi fost dispuse să ajute și financiar.
Vineri și sâmbătă a fost iar sunată mama, de data aceasta de către directorul școlii... chiar nu îmi dau seama ce se va întâmpla în acest caz, ce măsuri se pot și se vor lua și care va fi deznodământul
Am inteles.
Deci in continuare este vorba in principal despre o afectiune neuropsihica preexistenta, inrautatita de evenimentele neplacute ce au avut loc in acea familie.
O sa fiu sincera cu tine si iti voi spune ca daca eu as fi fost in orice situatie, nu as fi acceptat ajutorul din partea niciunui reprezentat al niciunei religii.O persoana va accepta acest ajutor numai daca este religioasa, sau cel putin credincioasa, sau daca pur si simplu nu ii pasa de unde vine ajutorul si vrea doar banii proveniti de la acei oameni (insa in cazul de fata mama nici nu stia ca ajutorul implica si bani).Nu contest intentiile bune, dar subiectul este unul delicat.
De 2 ani fetita nu a mai mers la niciun alt control?
Bună.
Tot voiam să te întreb ce voiai să spui cu "modificat întrebarea"?
Daca directorul scolii ar avea idee de cum sa gestioneze situatia cu diplomatie, ar putea da rezultate pozitive, insa totul depinde de cum a abordat problema si de cat de convingator a putut sa fie.
Bună.
Persoană în cauză (mama fetelor) este o persoană foarte superstițioasă (chiar paranoică, consideră că unii vecini îi fac farmece ).
Din câte știu, este ortodoxă, însă, acest aspect nu contează și nu a contat prea mult de-a lungul anilor deoarece a fost ajutată de multe ori de diverse culte religioase ( ortodocși, penticostali, baptiști ).
Deci sunt absolut sigură că proveniența banilor nu o interesează.
Din păcate nu.
Inteleg.Banuiesc in acest caz ca nu a acceptat ajutorul deoarece nu stia ca era vorba si despre suport financiar.
Paranoia cu farmecele poate fi generata si de instabilitatea psihica, nu neaparat de religie, cu toate ca ambele, si religia si problemele de natura mintala pot contribui in mod egal la astfel de credinte in conditiile acestea.
Sper sa nu jignesc pe nimeni deoarece nu asta este intentia, dar incerc sa fiu cat mai sincera posibil.
Fetita ai spus ca este marginalizata.Nu are chiar pe nimeni, nici macar un coleg, un vecin care sa fie sociabil cu ea?
Simplu: intrebarea era cu ceva ca vrei sa o "persuezi" pe maica-ta. Acum nu mai este cuvantul! Asta inseamna a modifica intrebarea.
Bună.
Din păcate eu nu pot știi ce se întâmplă cu adevărat în cadrul școlii, al orelor, al pauzelor, eu explic doar ceea ce îmi spune fetița că se întâmplă în cadrul școlii.
Bună.
Bănuiesc că vroiai să zici "maică-sa".
Voiam să îți fac pe plac, însă, din păcate nu mai pot modifica răspunsul dat deoarece a trecut timpul limită în care aș fi putut face aceste modificări.
Asta e! Imi pare rau ca n-am facut printscreen. Dar stii de ce intrebarea de mai sus apare pusa de un anonim? Pentru ca asa se intampla cand modifici intrebarea. Vrei sa o intrebam pe admina de cine este pusa si daca a fost modificata? Oricum m-am hotarat de astazi sa fac printscreen-uri cand ma astept sa fiu contrazis.
Ah, nu mi-am dat seama că de fapt te refereai la ștergerea întrebării (evident că cine a pus-o, a și șters-o, adică evident, eu).
Nu am modificat însă nici un cuvânt din întrebare sau răspunsuri (prin editare, bineînțeles), poți întreba admina, dacă dorești.
La asta te refereai?
Bună din nou.
https://i.imgur.com/gai3mcc.jpeg
https://i.imgur.com/Gtn8Ioq.jpeg
(Este penultima internare, datează din februarie 2020 )
Imi cer scuze pentru mica intarziere a raspunsului.
Am vazut ce ai trimis si tratamentul psihiatric este unul clasic, administrat majoritatii oamenilor ce ajung internati in sectiile de psihiatrie (mai putin vitaminele, care in cazul ei erau chiar necesare).
Cat despre diagnostic, chiar daca pare complex, in realitate sunt lucruri care sunt cu adevarat problematice numai daca se cronicizeaza.
Din pacate, banuiesc ca este vorba de fetita de 12 ani si deoarece nu a luat tratament in tot acest timp, mai mult ca sigur a dezvoltat tulburari psihice si neuropsihice cronice.Deci a trecut de la afectiuni care ar fi putut fi rezolvate pentru totdeauna la afectiuni pe care le va avea pentru totdeauna.Este trist, dar totul (deci si tratamentul) ar trebui sa inceapa de la mama ei.Sa fie diagnosticata, tratata, ca mai apoi sa poata fi responsabila in ceea ce priveste ingrijirea fiicelor.
Chiar nu exista nicio persoana care sa o poata convinge sa mearga si ea la medic?
Bună din nou.
Am incercat eu să intervin, însă mama celor două fete, pe lângă faptul că are ea însăși unele probleme de natură psihică ( cel puțin, depresie, cu siguranță!), e o persoană profitanta ( îi place să fie ajutată, însă nu știe de bunul simț! ), mai e și 'guraliva' (îi place cearta...), și în plus nu prea ai cu cine comunica, mai mult conștientizează și înțeleg fetele ( nu acceptă sfaturile bune, utile ), fetița cea mare (14 ani ) întâmpină și ea o adevărată dramă din cauza mamei ei.
Https://www.tpu.ro/......orbeste-in
Recent a fost contactată telefonic de către asistentul social (sau mama a sunat asistentul social ) (înainte și după aceste episoade, Atenție!, mama nu a spus nimic asistentului social despre acest 'incident' ), aceste apeluri nu au decurs foarte bine, deoarece asistentul social tocmai trecuse printr-o vizită în persoană la ele acasă, împreună cu diriginta și, din nou au găsit mizerie! Mama pretindea de la asistentul social să-i trimită fata la școală!
Nici acum fata de 12 ani nu merge la școală (cică are motivare de la medicul de familie pe motiv că e răcită, și e, dar nu... așa tare!, nu cobză, cum ar veni! )
Mama se lasă, ușor manipulată de fetița cea mică (iar pe cea mare o duce cu ea la muncă, zilnic), le vorbește adesea foarte urât, aceste cuvinte afectandu-le foarte mult pe cele două fetițe! Sincer, m-ar afecta și pe mine! și nu le prea face de mâncare!
În plus, face diferențe între cele două fetițe (pe cea mai mică o iubește mai mult, și o învață să fie răsfățată iar pe cealaltă adesea o ignoră și mereu o trimite la lucru prin sat ).
Nu suna prea bine, mai ales atunci cand femeia nu se lasa ajutata, iar autoritatile nu iau masuri.
Am intrat pe link si daca am inteles bine si fetita cea mare este afectata psihic de toata aceasta situatie.
Din pacate, nu putem forta pe cineva sa ne accepte ajutorul.Numai ca in acest caz nu este vorba doat despre ea, ci si despre doi copii care sufera.
Singurele in masura sa intervina ar fi autoritatile competente, insa se pare ca nu prea pun piciorul in prag si nu prea se implica.O simpla vizita nu rezolva mare lucru.
Poate ca fata cea mare, fiind putin matura si in conditii mintale mai bune, ar putea fi convinsa sa povesteasca aceste lucruri cuiva cu autoritate astfel incat sa existe o mobilizare.Sigur, ar fi rau si daca fetele i-ar fi luate, dar poate ca va accepta sa faca schimbari pentru a nu se ajunge in acel punct.
Cred că ar fi (și rămâne) singura soluție rămasă! Asta, înafara de cea finală care implică fie rezolvarea problemei (fie) de la sine, fie prin acceptarea de ajutor! Fie evident cea FINALĂ, care implică luarea fețitelor de către stat!
E ALEGEREA mamei, până la urmă!
Singura mea teamă este, ca între timp până se găsește o rezolvare a acestei probleme, un deznodământ, indiferent care!, fetițele să nu pățească ceva!
În special, mă tem să nu își pună capăt zilelor! datorită tuturor acestor probleme acumulate!
Ai putea pune problema in acest mod radical daca planuiesti sa o mai abordezi in viitorul apropiat.Ori accepta ajutor, ori se vor lua masuri drastice.Desigur, incearca sa ii expui aceste lucruri intr-un mod in care sa nu se simta atacata, dar in care sa simta totusi presiunea unei decizii.
Este evident ca esti o persoana mai sensibila si te-ai implicat in poveste, dar ai grija sa nu te afecteze prea mult totul.
Ai putea pune problema in acest mod radical daca planuiesti sa o mai abordezi in viitorul apropiat.Ori accepta ajutor, ori se vor lua masuri drastice.Desigur, incearca sa ii expui aceste lucruri intr-un mod in care sa nu se simta atacata, dar in care sa simta totusi presiunea unei decizii.Inteleg ca este o persoana mai dificila, dar tu poti incerca.Intr-un final nu putem obliga pe nimeni sa primeasca ajutor.
Este evident ca esti o persoana mai sensibila si te-ai implicat in poveste, dar ai grija sa nu te afecteze prea mult totul.
Ai putea, te rog sa oferi un raspuns intrebarii ¿
Ok, am intrat si am citit atat intrebarea cat si scurta discutie.
As vrea sa pot formula un raspuns cat mai obiectiv, insa este greu si am sa explic si de ce.
Un diagnostic psihiatric se stabileste in urma unei consultatii fata in fata in timpul careia medicul psihiatru va examina comportamentul, fizionomia, expresiile faciale, verbale si non-verbale, chiar si tacerea pacientului.In plus, pentru stabilirea diagnosticului se iau in calcul minim 3 simptome specifice mentinute in decursul a cel putin o luna.
Balansarea, de exemplu, este intalnita in mai multe tulburari psihice si neuropsihice.La fel si irascibilitatea, sau agresivitatea, ori dezinteresul pentru anumite lucruri.
De cele mai multe ori, acest tip de comportament este asociat cu autismul, mai ales in cazul copiilor.Asta cu toate ca fetita poate suferi (si sunt convinsa de asta) de tulburari mai grave (schizofrenie reziduala-asociata si ea cu autismul in majoritatea cazurilor, personalitate bipolara, personalitate schizoida, tulburare schizoafectiva, tulburare borderline etc.), dar medicii sunt rezervati in a stabili un astfel de diagnostic in randul copiilor, acest lucru facandu-se doar daca exista certitudine absoluta.
Este evident ca fetita in cauza sufera de tulburari mintale si nu inteleg de ce nu a luat tratamentul prescris. Exista posibilitatea ca pe hartiile detinute, eliberate de spital, sa nu existe inca un diagnostic ferm, ci doar unul orientativ.Asta pentru ca daca medicii au suspectat tulburari grave precum schizofrenia, personalitatea bipolara, personalitatea schizoida, borderline etc. sa ii fi cerut mamei sa revina cu fetita la control pentru examinari mai amanuntite, astfel incat sa se ajunga la un diagnostic cat mai corect.
Desigur, o problema ar fi si faptul ca mama fetitei sufera la randul ei de tulburari mintale (minim depresie) ce ar necesita tratament.Cred ca de acolo ar trebui sa inceapa totul...Astfel, cu mama in conditii psihice mai bune, acea fata va fi cel mai probabil indemnata sa isi urmeze tratamentul, sa mearga la toate vizitele medicale si incet, incet, lucrurile s-ar mai indrepta putin.Este destul de trista situatia, insa nu ai spus daca fetita mai mare prezinta un comportament normal sau nu.
Daca ar exista cineva care sa o convinga pe doamna respectiva sa se trateze dansa mai intai, sa ii ofere sprijinul necesar, cred ca acesta ar fi primul pas care ar determina ca toata situatia sa ia o intorsatura mai buna.Insa este dificil daca nu are sustinerea familiei.Autoritatile se implica doar la cerere si atunci cand se implica, tind sa strice mai rau lucrurile...
Doamna in cauza are pe cineva apropiat care sa o ajute? Exista persoane de care ar asculta daca i-ar spune sa mearga la psihiatru, mai intai dansa si apoi cu fetita?
Nu,nu este neapărat așa.Acest comportament îl poate avea datorită lipsei de afecțiune maternă, datorită ignoranței părinților.Copiii simt când ceva nu este în regulă în armonia și echilibrul care ar trebui să existe într-o familie,oricât s-ar feri și ascunde adulții,ei au "senzorii" lor prin care percep că mediul familial se destramă. Omul are capacitatea de a trăi și singur, însă când este apreciat, admirat, când este băgat în seamă, dragostea face minuni.
Bună.
Vezi răspunsul dat utilizatorului @Floareasoarelui26!
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
