Ordonare:
După relevanţă
Din lene, fiindca in loc sa iesi afara cu prietenii, preferi sa stai in casa sa te joci pe computer.
Răspunde
Nu cred ca tine de varsta...
Ce inseamna mai exact prieteni in acest sens? Persoana langa care sa stai si sa iti petreci timpul cu ele?
Pai normal ca nu prea sunt, ca doar nu impart aceleasi "placeri".
Si sunt convins ca indiferent de varsta, te poti intelege bine cu toate persoanele si iti face placere sa mai auzi una alta de la o persoana mai tanara sau mai in varsta.
Nu este ca si cand... copiii sau adolescentii se intalnesc cu alte persoane din aceeasi categorie si gata... cei mai buni prieteni. Uneori chiar este si mai rau 
Probabil pentru ca ne maturizam și facem o selecție mai amănunțită legata de oameni ce urmează sa stea în preajma noastră.
Răspunde
Am văzut ca tu nu crezi chestiia legata de maturitate.
Deci în primul rand o sa te întreb ce vârstă ai ca să pot sa îți răspund.
Eu una, când eram mica sau adolescenta legam prietenii repede ca să am cu cine vorbi și ieșii, si aveam o droaie de "prieteni".Dar cu timpul mi-am demonstrat ca nu tot ce zboară se mănâncă și ca nu oricine merita sa ii dezvălui secretele și planurile tale, pentru ca o data cu maturitatea și uni oameni devin parșivi sau încearcă sa își vada dor interesul, nu mai sunt doar niște copii ce își împart jucariile
Sunt la a doua tinerete, cum se zice. 
Pai, da, ceea ce descrii acolo legat de incredere e cam ceea ce am scris si eu mai sus. Apare neincrederea in oameni, ei se parsivesc, incep sa actioneze conform cu interesele si prieteniile devin de carton. Dar sa stii ca e si vorba de prejudecati, de tipare de a aronda prematur oamenii, a-i cataloga. Si de multe ori de inselam, ar trebui sa fim constienti de asta...
Prefer sa fiu o persoana precauta, mai de graba decât una naiva.
Sa ai încredere deplina în oameni în ziua de azi mi se pare o prostie sincer.Adica da,ai un iubit/iubita,un prieten, nu zice nimeni ca nu mai găsești un om ok, dar prietenii legate cu fel și fel de oameni, grupurile mari de prieteni și oameni noi cunoscuți cu, care te potrivești la catarama sunt niște iluzii.Iar asta conștientizezi decât atunci când te maturizezi și experimentezi lucuri.
Da, te inteleg perfect, ai dreptate pe fond. Aprope toti devenim asa cand ne maturizam. Un singur lucru cautam sa scot in evidenta, ca trebuie sa fim constienti ca avem tendinta de a generaliza, de a judeca pripit si de a cataloga pe cineva doar plecand de la o intamplare anume. Deci, cred ca ar trebui sa fim ceva mai atenti, mai lucizi, poate mai open (dar totusi inca in safe zone) cand aveam de-a face cu altii, cu necunoscuti.
Mie niciodata nu mi-a fost greu la nici o varsta sa fac prietene in schimb nu am prea avut timp de ele.Doar convorbiri scurte pe Facebook in rest mai mult la servici am avut prietene.In schimb un prieten adevarat de alt gen decat mine e foarte greu sa accept deoarece cu timpul in primul rind iti creste zona de confort(ma refer aici nu accept om care sforaie sau fumeaza )si iti creste si abilitatea de a citi in oameni, apoi sunt intr-un oras mic unde nu prea cunosc pe nimeni iar la distanta nu poti cunoaste bine un om.Iar majoritatea cam 85 la suta din barbati nici nu sunt dispusi sa te cunoasca bine vor totul si imediat.Ori asta la mine nu functioneaza.
Pentru ca prietenii care ii aveai, s-au dus pe alt drum in viata, si cei care nu-i ai inca, nu pot intra in viata ta. Cu cat inaintezi in varsta, te asezi la o viata "privata" iar "prietenii" aia banali nu-si mai au locul, decat daca impartiti ceva cu ei cum ar fi cariera. Mai sunt persoane care la 60 de ani ajung intr-un loc nou de persoane de varsta lor, si isi fac "prieteni". Dar acolo incep sa se numeasca colegi/vecini altfel.
Depinde de persoana, mie mereu mi-a fost greu! Nu-mi plac majoritatea oamenilor!
Ca devenim mai tipicari, mai banuitori, mai neincrezatori in oameni, unii dintre noi chiar mai paranoici, ca nu mai avem mintea plastica, adaptabila, ca nu ne mai plac provocarile, chestiile novelty, nu mai vrem surprize, devenim conservatori si comozi.
Babalâci lamentabili si sinistri 
E valabila si varianta aceasta dar nu cumva intervine si trecutul cu dezamagirile lui?! Sau faptul ca oamenii s-au inrait si cauta doar sa profite intr-un fel sau altul?! Ca barfa si autosuficienta au evenit singura placere pentru multi?! Vedeti retelele fe sicializare si veti constata din comentarii cu cine poti cominica/ socializa.
PS: daaa, stiu, or sa vina unii si-or sa zica "nu, dom'le, ca devenim mai selectivi, mai intelepti, mai rafinati, si ca atare variantele noastre se imputineaza".
Aiurea...Devenim mai tabaciti de ideologii, stereotipuri, prejudecati si alte balarii in care mintea-si face locuri "caldute". Si ne aciuim numai cu cei care-s ca noi, ca noi suntem buni si smecheri, d-aia
Ar mai fi ceva...
De la o varsta incolo nici prea mult timp nu mai ai. Potentialii prieteni sunt in primul rand colegi si asta deja traseaza un framework cam rigid din start. Ca unii mai devin amici si mai greu prieteni, astea-s e doar cazurile mai rare.
Ca sa ai prieteni, trebuie sa ai timp liber. Timp in care nu prea discuti decat lucruri cu care rezonezi. Care nu-s mereu aceleasi cu cel cu care discuti. Plus ca nu toti cu care ne vedem sunt dispusi sa ne vrea ca prieteni.
Apoi apar copiii, responsabilitatile de tot felul si devine din ce in ce mai greu sa legi prietenii adevarate. Logistic si tehnic mai complicat...
D-asta cei mai buni prieteni raman cei din tinerete. Mai rar sa te lipesti la a doua tinerete (si din motivele date in raspunsurile de mai sus).
Tricky.
Nu exista o anumita varsta, conteaza doar cum esti tu, cum te comporti cu cei din jur si ce mentalitate ai. Poti si sa ai 70 de ani si sa ai mai multi prieteni decat acum!
-
anonim_4396 întreabă:
29 răspunsuri
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
