"Fiti fericiti! Prietenii dispar cind sunteti nefericiti..."

Asa este?

E si vina ta ca dispar:te-ai inselat crezandu-i prieteni.Si nu putem, oricat am dori asta, sa fim mereu fericiti. Dar cand nefericirea te va incerca prietenul adevarat isi va oferi umarul puntru lacrimile tale. Iar de te vei trezi suferind in singuratate nu deznadajdui fiindca orice durere intareste sufletul omenesc.Stai in asteptare caci totul trece, nici fericirea nici nefericirea nu sunt vesnice.Ai, numai, rabdare! Vorba poetului:"Ce e val, ca valul trece!"

De foarte multe ori, da, asa este. Mie mi se intampla:cand sunt vesela, toata lumea:"Aaa, ce faci? Cum iti mai merge?"etc si cand sunt suparata sau nervoasa, toata lumea se fereste de mine
...bine, cand sunt nervoasa inteleg, da cand sunt suparata...

De multe ori asa este, din pacate. Lumea nu mai stie decat sa isi vada de a sa fericire, si daca are un "prieten" care e nefericit, deja il evita de parca ar avea "ciuma nefericirii", de parca s-ar "imbolnavi" si el, nu mai stie sa fie solidar, sa isi ajute aproapele, uita cum e atunci cand esti trist, nefericit, de parca el nu ar fi trecut prin asta.

Toata placerea consta in faptul ca ia si nefericirea celor ramasi cu ei.Se sacrifica.