Nu stiu cum sa transpun toate gandurile mele in cateva randuri ca sa nu plictisesc cititorul si totusi sa-l fac sa inteleaga problema mea. O sa incerc totusi. Am irosit 3 randuri degeaba.
Ma simt prea singur desi sunt acasa, langa ai mei. Sentimentul asta de singuratate ma framanta de ceva vreme. Imi lipseste ceva si nu stiu ce. Am vrut sa discut cu cineva lucrurile astea dar nu am cu cine. Cu cine sa vorbesc, cu mama? O sa zica ce-ai Alex o iei razna? Cu sora-mea? Probabil acelasi raspuns l-as primi si de la ea. Prieteni nu am, doar cunostinte. Sa merg psiholog? Nici gand, nu am luat-o razna inca. O sa vina vremea si de psiholog probabil, dar acum nu. Am incercat sa cunosc lume, sa am cu cine vorbi sa umplu golul asta cumva. Dar nu pot, sunt prea, nu stiu care e cuvantul... antisocial? cred ca asta e. Sunt timid de cand ma stiu, sunt prea inchis in mine si mi-e foarte greu sa leg relatii de prietenie, chiar si in mediul online. N-am incredere in mine deloc, ma simt inferior oricui. As cere sfatul cuiva, dar n-am de la cine. Parca nu-mi gasesc locul si nimic n-are niciun rost sau sens, nu stiu cum sa explic. Tot ce fac e "pentru ca asa trebuie". Un mod de viata robotizat. Am vrut sa ma apuc de ceva serios, nu stiu ce anume, dar sa fie ceva care sa-mi ocupe timpul si sa-mi tina gandurile astea departe. Ma gandisem sa-mi investesc in fiecare luna banii in ceva cu speranta ca poate fac ceva ca lumea... dar mi-e frica sa n-o dau in bara, n-am incredere in mine ca pot realiza ceva. Nu stiu cum sa explic ce e in capul meu, pentru ca nici eu nu inteleg. Am 20 de ani, si ma confrunt cu problema astade vreo 2 ani de zile.
Poate ca era mai bine sa nu-mi scriu eu tampeniile mele aici, dar cuiva trebuia sa i le spun pana la urma.

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook