Salut,
Știu că e ceva în neregulă cu mine, dar nu știu ce.
Nu înțeleg de ce mă autosabotez intenționat. Mă uit în trecut, îmi analizez în general viața și îmi dau seama că ar putea să meargă totul foarte bine, dar cumva, parcă eu nu-mi doresc să meargă bine. Mint intenționat, rănesc oameni, la care simt că țin, intenționat. Și asta parcă pentru că mă plictisesc de bine și pentru că îmi doresc reacții.
De exemplu mi-am înșelat fosta iubită, eram destul de plictisit în relație, dar țineam la ea, am înșelat-o și nici măcar nu i-am spus pentru că m-am simțit vinovat, ci i-am spus pentru că eram curios cum reacționează și cum o doare. Lucru ciudat e că după ce fac lucrurile astea, regret și mă simt rănit, dar tot nu încetez să fac asta, încetez o perioadă.
Mă folosesc de slăbiciunile oamenilor.
Acum sunt într-o relație proaspătă, îmi place foarte mult, este tot ce trebuie, dar știind că e posesivă, uneori îi spun lucruri care știu că o rănesc, după îmi pare rău, dar când o văd că se agită, suferă și așa mai departe, îmi vine să râd și nu regret ce spun.
Ce naiba e asta?
Ordonare:
După relevanţă
Răspunde
Răspunde 
Nu te folosesti de slabiciunile celorlalti, iti bati joc de tine.
Toti o sa te stie de rau (pe buna dreptate), si o sa ramai complet singur. Inca nu ai ranit pe "cine trebuie", ca sa vezi daca satisfactia de a face rau acopera si 'sentimentul' de fracturi, hemoragii interne, etc.
Ai probleme la mansarda, du-te la psiholog.
Copile,, spune drept, n-ai primit de Craciun ce ai vrut si ai decis sa arunci pe aici mizerii de genul?
Te-ai gandit la un psiholog? si un jurnal( e un foarte bun terapeut)
Plus ca jurnalul si psihologul pot fi o dovada pentru persoana respectiva (careia ii faci rau) ca nu e chiar vina ta si ca vrei sa te îndrepți pentru o viata mai fericita.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
