Hei.am stat cu un tip aporximativ patru luni, pur si simplu divine, dar eu nu prea mi-am aratat sentimentele fata de el si el a crezut ca nu simt nimic pentru el.ne-am despratit si s-a bagat cu o fata ca sa ma uite, iar dupa aporx un an m-a sunat ca nu poate trai fara mine, iar eu am recunoscut ca si eu sunt la fel, dar amandoi taceam ca niste maniaci.ne-am bagat impreuna din nou iar de data asta am stat mai mult impreuna, cand totul parea ca desprins dintr-o poveste cu doi indragostiti el a vrut sa ne despartim pe pretextul ca nu m-am schimbat deloc (recunosc ca si eu am avut cateva reactii si stari naspa-dar asta oricui i se intampla)...acum vrea sa ramanem prieteni, dar oricum totul e pierdut. vreau sa stiu ce a fost asta? ne-am iubit foarte mult, poate disparea asa totul dintr-o data? starea mea a devenit oarecum indiferenta fata de el dar tot ma mai gandesc ce o face si ce mai simte pentru mine. ce parere aveti? ce sa fac sa-l uit definitiv?
si sa nu-l mai vad in fiecare baiat(cum spunea si el candva, ca ma vede in fiecare "ea")

Măi cum naiba se întâmplă de fiecare dată aproape ca un om de treabă să nimerească peste un om nehotărât sau pus pe bătăi de joc?!
Deci spui că au fost patru luni de vis iar tu nu ţi-ai arătat sentimentele faţă de el şi apoi nu-ţi convine c-a plecat? Nu uita că şi bărbaţii au nevoie de afecţiune, mai puţină ce-i drept dar dacă-i faci să se simtă nedoriţi, pleacă întrucât voi sunteţi mai multe şi existe MEREU alta!
Mai mult decât atât, el a reacţionat aşa cum reacţionează orice bărbat matur cu capul pe umeri: Eşti indiferentă? Înseamnă că nu mai vrei nimic de la/cu mine!
Dacă superficialitatea din tine te împinge să scrii "recunosc ca si eu am avut cateva reactii si stari naspa-dar asta oricui i se intampla", în condiţiile în care tu-l mai respinseseşi o dată, eu sunt 110% convins că nu a fost vorba de doar CÂTEVA "reacţii mai naşpa" ci a fost vorba de veritabile crize prin care l-ai scos pe el vinovat.
Are dreptate că nu te-ai schimbat deloc, cel puţin din ceea ce scrii tu.
Şi, oricât de mult te-ar iubi, se pare că-i este mult mai bine fără tine căci eu ca bărbat aşa văd lucrurile: "degeaba o iubesc şi nu pot trăi fără ea, dacă ea azi e indiferentă, mâine e iubăreaţă, poimâine are o problemă, răspoimâine are o stare naşpa... şi tot aşa... păi eu am nevoie de stabilitate nu de hei-rup-isme şi de stat la mâna ei!".
O să-ţi treacă această stare dar, puţin probabil mai repede de un an de zile pentru că tu practic ţi-ai renegat propriile sentimente în condiţiile în care aveai lângă tine un om iubitor.
Superficialitatea ta a învins sentimentele o dată! Poate data viitoare nu se va mai întâmpla aşa! Poate te vei mai maturiza, nu ştiu.
Ce-ţi pot recomanda este să nu începi o nouă relaţie în următoarele 3-4-5 luni şi, poate pe viitor vei fi mai matură şi nu-ţi vei mai inhiba sentimentele doar pentru că nişte "binevoitoare" te sfătuiesc că "indiferenţa e cheia" sau că "nu trebuie să-i arăţi că-l iubeşti prea mult".
Nu uita, vreţi egalitate cu bărbaţii şi vreţi ca bărbaţii să fie iubitori şi să vă arate constant că vă iubesc dar voi nu arătaţi nimic şi-apoi vă miraţi de ce pleacă la alta!
Salut!

Incearca shopigul! poate asa il uiti

Nu te lăsa, e clar ca e ceva intre voi...nu renunta...nu se stie niciodata. daca el e alesul.