Salutare...
Daca mi-ati citit intrebarile, o sa va dati seama de ce este vorba. Pentru cine nu stie, pe scurt este vorba de viata mea sociala (mai mult o incercare) si esuarile mele din pricina aspectului fizic.

Acum ceva timp, aproximativ 3 saptamani am cunoscut o fata care nu stiu din ce motiv a vrut sa ma cunoasca. Intotdeauna eu am fost cel care a abordat (si am esuat), dar de data asta am eu am fost cel abordat. Mi s-a parut putin ciudat, avand in vedere situatia si "istoricul" meu si la inceput am fost putin reticient.

A insistat sa continuam sa vorbim si dupa cateva zile dupa ce ne-am cunoscut bine mi-a spus ca are sentimente pentru mine. Cu greu am acceptat lucrul asta, pentru ca mintea stia din experienta ce avea sa se intample, insa de data asta m-am lasat ghidat de inima.

Ca sa nu o mai lungesc mult, dupa cateva zile in care totul a fost frumos, discutii pana la ore tarzii si marturisiri precum ca nu a mai simtit niciodata pentru cineva ce simte pentru mine, mi-a spus ca nu crede ca ma place in sensul ala si ca ar fi mai ok daca ramanem prieteni. Nu m-a deranjat prea tare, pentru ca nu am avut asteptari prea mari, aveam o oarecare temere ca se va intampla asta, insa mi-am spus ca nu am nimic de pierdut daca incerc.

Problema e ca fata asta, era cel putin 95% ca mine si cand spun asta, ma refer la modul de gandire. Nu am mai intalnit pe cineva cu care sa fiu atat de asemanator si sa pot vorbi atat de lejer si sa fiu inteles. Si nu cred ca voi mai gasi vreo persoana ca ea. Din acest motiv am decis sa ramanem prieteni, chiar daca pe viitor sunt sigur ca la un moment dat va deveni greu pentru mine.

Si apreciez faptul ca ma intreaba de cel putin de 2 ori pe zi daca sunt ok si ce mai fac, sau ca ii e dor sa vorbim, chiar daca "ne-am despartit" acum o saptamana. Mi-a spus ca daca vreau, ii pot da block, dar e ok, ma simt ok sa vorbesc cu ea.

Daca nici cu ea nu am avut o sansa, in conditiile in care totul a fost perfect intre noi (cu exceptia atractiei fizice), acum sunt absolut sigur ca nu mai are rost nici macar sa ma gandesc la viata mea sentimentala. Imi este greu . Nu m-am gandit niciodata sa ma sinucid, dar intotdeauna am vrut sa dispar pur si simplu. Pur si simplu imi este sila.

Si cum ti se pare ca ea mai da doi bani pe tine din moment ce ti-a spus asa simplu ca poti sa ii dai block? Nu da 2 bani pe tine din cate vad

In 20 si ceva de ani sa intalnesti o singura persoana care sa iti prezinte un minim de interes? Eu zic ca ocazii nu vor mai fii... deja de la varsta asta devine din ce in ce mai greu. Am ramas amici si pot spune ca ea e cea care ma ajuta, nu eu. Nu ii pot reprosa nimic pentru ca nu a dat niciun semn de interes material. Eu nu am pus intrebarea ca sa ma plang de relatia cu ea, pentru ca fata s-a comportat asa cum trebuie si multi nu or sa inteleaga de ce consider asta, pentru ca nu ei au stat cu ea ca sa vada cum s-a desfasurat relatia. Dar eu chiar o respect ca persoana si sentimentul e reciproc.

Natura stie mai bine cum e cu uratenia si cu sanatatea. Poate ca ma va accepta si pe mine cineva intr-o zi, posibil cand voi gasi pe cineva cu probleme asemanatoare cu ale mele. Doar asa sunt sanse, pentru ca numai cineva care trece prin aceleasi stari te poate intelege. Altfel e imposibil sa caracterizezi o persoana prin propriile filtre, pentru ca o sa gandesti din perspectiva proprie ceea ce e gresit.

Mi-a spus ca ii pot da block in cazul in care nu ma simt ok sa mai vorbim. Cand ne-am vazut ultima oara, a plans si a spus ca ii pare rau. Ma intreaba zilnic ce fac, cum ma simt, daca mananc, dorm etc. Si nu doar o data pe zi. In timpul asta scurt de canf vorbim ea a fost singura persoana care chiar a incercat sa ma ajute cu ceva. M-a facut sa reincep studiile la facultate si vorbeste cu mine si a fost singura persoana care a putut sa ma faca sa imi accept defectele. Si multe alte chestii pe care nici macar eu nu le-as fi fscut pentru mine, dar ea m-a ajutat. A ramas o relatie de iubire platonica.

Va multumesc frumos pentru raspuns si pentru ca incercati sa ma ajutati .

In general evit sa raspund cand este adus in ecuatie si Dumnezeu pentru ca de cele mai multe ori apar nepotriviri de gandire si e un subiect mult prea complex ca sa il poti dezbate pe internet in cateva minute.

Pai cred ca aici gresesti, caracterizezi o persoana.

Oamenii se iau asa cum sunt.

Nu e nicio statistica. E realitatea, cu cat inaintezi in varsta, sansele devin din ce in ce mai mici si incep sa tinda spre 0. Si in plus chestia asta imi ocupa mare parte din timp, iar daca nu ii dau importanta, sansele sa gasesc pe cineva devin nule. Si nu, nu am mai capatat experienta, experienta am capatat in trecut, acum doar am retrait acelasi lucru.

Iar cu fata asta ma inteleg perfect si ma ajuta chiar daca nu ii cer lucrul asta. Chiar nu am motive sa rup legatura cu ea doar pentru ca nu o atrag fizic. Ar fii o prostie... Nu sufar pentru faptul ca ma vede doar ca pe un prieten sau ca vorbim si oricum am inceput sa o vad si eu doar ca pe o prietena. Nu ma mai afecteaza lucrul asta. Ce ma afecteaza e ca ma simt neputincios... eu m-am resemnat cu situatia si nu cred ca la mine a ramas problema. Problema e ca altii inca au sperante pentru mine si cand le demonstrez ca atat pot, se comporta de parca totul ar fi roz. Cel mai mult in viata mi-a displacut cand cineva s-a temut sa nu imi spuna un adevar de teama sa nu ma supar. Mi-as dori ca toata lumea sa fie brutal de sincera, poate nu ar mai exista probleme si nici sperante. Chiar nu simt nevoia sa mai scriu nimic in momentul asta. Iti multumesc pentru raspuns .

Stiu ca timpul poate vindeca orice, dar simt ca o viata nu-mi ajunge. I'm done.

Pari un tip ok, as putea sa te ajut, dar nu cred ca esti genul care se lasa ajutat. Si pare ca ai renuntat sa incerci. Dar nu te gandi ca asta te face deep sau interesant. Esti doar laș și leneș.

Ai zis ca tipa te-a ajutat sa-ti accepti defectele si mai multe lucruri. Crezi ca asta vrea o femeie la un barbat? Sa vina acasa de la munca si sa il auda cum se plange de lucruri? Sa ii vada nesigurantele?
Faptul ca nu vrea sa fiti impreuna iti spune ca s-a stins orice atractie ar avea pentru tine, iar faptul ca vrea sa continuati sa vorbiti iti spune ca te place, probabil nu a avut multi tipi care chiar sa aiba ceva in cap.

Daca vrei sa fii cu ea, sau cu orice tipa, in general, trebuie sa incetezi sa te victimizezi, sa incepi sa dai dovada de niste atitudine. Legat de ea, e usor sa o faci sa te placa. Poti face mai multe lucruri, pe rand sau toate de-odata.
Poti sa o inviti sa iesiti. Spune-i ca ai chef sa te plimbi si intreab-o daca are chef sa vina cu tine. Daca accepta, nu o atinge, nu fa drame, nu incerca sa o saruti, va plimbati si vorbiti, pur si simplu.
O refuzi si daca incearca sa te sarute(pe motiv ca a zis ca nu vrea sa fiti impreuna).

De ce vrei s-o inviti sa iesiti si sa te porti asa? Pentru ca ea nu se asteapta sa faci asta. Si chiar daca s-ar astepta, sunt sigur ca nu se asteapta sa fii indiferent cu ea si sa te porti ca si cum ai vedea in ea doar o prietena. Cu cat o faci mai mult sa se intrebe daca te cunoaste cu adevarat, sa se intrebe ca de ce faci un lucru, sa se intrebe daca inca o placi, cu atat va fi atrasa de tine mai mult.

Daca nu accepta, o eviti usor pana in momentul in care te intreaba de ce o eviti. Aici ii poti spune ca nu cauti prieteni si ca o placi, dar daca nu simte acelasi lucru nu vezi un motiv pentru care ai mai sta prin preajma. Si aia e. Cam astea sunt lucrurile care iti dau cea mai mare sansa sa o faci sa te placa. Daca stai langa ea ca prieten, n-o sa vada niciodata in tine ceva mai mult.
Oricum, sunt multe lucruri pe care le-ai putea face, dar trebuie sa fii si dispus sa le faci.