Salutare,

Revin din nou aici dupa o luna de "bine". Mai exact pe 30 septembrie am avut un fel de "revelatie". Tot ce-am citit despre inteligenta emotionala si alte carti de dezvoltare personala au avut sens in ziua aceea dupa ce am vazut o poza banala pe internet. Cred ca ala a fost declick-ul caci de atunci m-am simtit excelent.
In luna aceasta am mers la teatru, la petreceri, am iesit cu colegi si prietene sa mancam, m-am apucat chiar de inot si de mers la Xbody. Pe scurt, mi-am umplut timpul cat m-au tinut banii( pe langa asta am lucrat de luni pana sambata, duminica fiind singura zi libera).
Minunea asta cu mindfulness s-a cam terminat. Pana acum m-am simtit minunat, am realizat niste lucruri despre mine, mi-am acceptat greselile si defectele, ba chiar intr-o zi am scos de la block de pe Facebook si Instagram pe toata lumea. Lume care m-a suparat si m-a dezamagit. Cand dadeam unblock si imi aminteam ce mi-au facut nu mai simteam furie in mine, ci iertare. Eu consider ca in sufletul meu i-am iertat pe toti si nu mai port dupa mine piatra asta de manie.
Insa de vreo 3 zile lucrurile nu mai sunt asa. Pentru ca am intrat din nou in rutina de la munca si am constientizat ca in continuare dorm singura din ianuarie.
Cu riscul de a ma purta ca o razgaiata, intreb: CARE-I PROBLEMA CU MINE?!
De ce nu pot sa fiu mai relaxata cand vine vorba de dating?
De ce ma supar daca nu mi se deschide nenorocita aia de usa de la masina?
De ce dau/ atrag numai persoane nepotrivite pentru mine?
O sa mor de gat cu "ce-i al tau e pus deoparte".
Sau cu "schimba locul, mergi in alte parti pentru a cunoaste un barbat"
Nu te baga nici dracu' in seama nicaieri. Degeaba se uita mult, nu vor avea curajul unei abordari.
Singurii care au curaj sa abordeze o femeie sunt cei piliti in club. Nu, multumesc.
Sunt tanara, muncesc, dar nu mai pot singura. Imi vine sa plang numai ca tastez aici.
Cat sa-mi mai umplu timpul ca sa nu ma mai gandesc la asta? Ca deja simt ca acum o iau razna.
Nu mai vreau sa fiu abordata de oameni nepotriviti pentru mine, nu vreau sa-i mai atrag.
Toata lumea se mira de chestia asta peste tot, in familie, la birou, prietenii mei. Ma simt ca o ciudatenie cand aud aceeasi placa : ca-s frumoasa, ca ma duce mintea, ca nu e de inteles de ce sunt singura fiind mai ales si independenta financiar.
Nici nu stiu ce sfaturi sa va cer macar. Mai este cineva in situatia asta?
Alta chestie care ma enerveaza este cand aud: nu-ti mai face asteptari". Ba, esti nebun?! mai pe romaneste imi vine sa le raspund. De parca pot eu sa-mi controlez sentimentele si sa-mi impun asta. Ok, ok, nu-mi fac asteptari in cazul unui tip la inceput, dar n-am cum sa nu ma gandesc ca vreau ceva anume de la el (cum ar fi curtatul) si automat ca tot eu raman dezamagita cand vad ca nu mai este ce era odata.
De exemplu, am iesit cu un tip, care sustine ca ma stie din liceu si ca voia sa iasa cu mine, insa eu aveam prieten si nu s-a bagat. Acum, dupa 6 ani de la terminarea liceului m-a abordat, am vorbit vreo 6 zile si am iesit. In discutiile noastre am abordat aceasta tema a curtatului, el parea ca a inteles. Mi-a deschis usa prima oara, insa a doua oara cand am iesit si m-a lasat acasa erau cativa vecini la scara si niste muncitori care reabilitau blocul de langa. Mi-a zis ca ii este rusine sa faca asta, ca-l vad toti. I-am spus razand ca daca ma dau jos singura e ultima oara cand ne vedem. M-a sarutat la plecare, dar repede, normal, nu stia cum sa plece mai repede. Nu ma intelegeti gresit, insa pentru mine asa se fac lucrurile. E asa gresit? N-as mai fi eu daca as accepta, m-as simti de rahat. Nu stiu cum sa fac si ce sa fac sa scap odata de singuratate. Tipul asta deja simt cum se evapora ieri dupa faza asta n-a mai fost asa comunicativ.
Vreau sa fiu mai relaxata, mai putin suparacioasa si sa atrag genul de oameni potriviti.
Nu-s disparata sa ma marit, ba chiar sunt constienta ca e posibil sa nu fac vreun copil vreodata pentru ca nu-mi doresc si am gandirea asa inca de mica. Vreau doar un camarad care sa ma ia noaptea in brate. Sa muncim cot la cot sa construim ceva.
Cum pot face sa atrag lucruri de genul?
Am citit ca mai intai trebuie sa te iubesti pe tine.Si chiar ma iubesc, serios. Nu doar aspectul fizic, ci si interiorul. Sunt asumata si daca stau sa ma gandesc regrete in legatura cu ceea ce-am trait nu am. Am mers des pe "mai bine regreta ceva ce ai facut decat ceva ce nu ai facut".
Acum in mintea mea e haos. Dupa ce-am iesit dintr-o depresie care a durat cam 3 ani si am fost bine o luna, acum simt c-o iau de la inceput cu starea asta de singuratate.

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook