| awrbarawervwarev a întrebat:

Salutare tuturor! Am nevoie de sfaturile cuiva. Povestea ar fi al naibii de lunga si nu vreau sa scriu romane, asa ca ma voi rezuma in cateva cuvinte. Inainte de a incepe vreau sa-mi cer scuze pentru dezordinea in ganduri. Incepem.
Sunt un baiat de 17 ani. Acum 2 ani de zile am cunoscut o fata. A fost singura din cele 10-20 de fete care pareau disperate dupa mine. (disperate deoarece am sustinut un concert intr-o tabara, neimportant). Dintre toate mi-e mi-a atras atentia tocmai ea, care parea ca nu-i pasa de ce se intampla in jur. Dupa 2-3 zile dupa ce s-a terminat tabara si toata lumea a plecat acasa, am reusit sa dau de ea, am vorbit, din ce in ce mai mult, apoi a urmat sa merg cu trupa la ea in oras. Ne-am intalnit, apoi am continuat sa vorbim, ne-am dat seama ca suntem indragostiti pana peste cap unul fata de celalalt. Ne-am mai vazut apoi peste 2 luni jumate, am petrecut putin timp impreuna deoarece am fost eu intr-o tabara la ea in oras, si stabilisem aman doi de comun acord sa nu ne sarutam si sa nu ne petrecem acele zile ca un cuplu pentru ca stiam ca o sa suferim mai tare apoi.Bine inteles ca ne duceam si ne ducem dorul in tot acest timp. O cunosc si ma cunoaste mai bine ca oricine, si uneori mi-asi dorii sa pot spune si crede ca ma minte, dar nu are cum. Ne-am mai vazut asta vara o saptamana, trec peste partile dramatice de revedere. M-am dus la ea in timpul unei furtuni de nisip cu inima cat un purice, ma rog. De 2 ani vorbim non-stop zilnic. Acum ea a hotarat sa-si inceapa viata sexuala cu mine. Pentru mine nu e o problema, nu imi e teama de asta, asta doar imi dovedeste ca totul e real. M-am obisnuit in acesti doi ani sa traiesc cu aceste sentimente de dor, tristete si neimplinire sentimentala in mine, dar as vrea sa termin oarecum. Am incercat sa nu mai vorbim, dar am rezistat 2 luni apoi unul dintre noi tot a dat un semn si celalalt nu s-a putut abtine. Noi visam(nu ca nu s-ar putea intampla) ca vom pleca la Bucuresti la facultate, dar asta abia peste 2 ani. Cel mai dureros lucru este distanta. Daca erau macar 100 de km, nu era problema, dar asa sunt 400 si ceva de km. Dati-mi un sfat despre ce si cum sa fac, ce parere aveti si daca voi credeti ca totul e real.

8 răspunsuri:
| MishikiCrisy a răspuns:

Nu conteaza distanta. Mai petreceti timp impreuna ca nu mai e foarte mult si va veti putea vedea zilnic. Poate planul vostru de a pleca la faculate in Bucuresti va merge, probabil. Dar daca tot ati rezistat 2 ani o sa mai puteti astepta inca 2 ani... big grin Sau tu cada iti iei carnet si o sa poti conduce o poti vizita in weekend, daca nu esti ocupat si atunci. :l

| neutrino a răspuns:

Din pacate trebuie sa ne obisnuim si cu iubiri ireale. Sunt momente in care omul trebuie sa-si demonstreze lui in primul rand, ca poate si gandi pentru ca are cu ce. Eu inteleg ca "artistii" sunt cu capul in nori, dar... la tine e altceva.

| awrbarawervwarev explică (pentru neutrino):

Da, sunt cu capul in nori si daca-ti spun ca eu cant la chitara, iti afirma mai tare ceea ce ai spus. laughing Mereu mi se spune ca sunt ametit. Dar aici nu e vorba de faptul ca sunt ametit sau visator.

| Xenya a răspuns:

Buna!
Dragostea nu stie ce este aia distanta.Cred ca sunteti unul pentru celalalt si merita sa continuati lupta cu distanta.Ai spus ca fata doreste sa isi inceapa viata sexuala...presun ca este mai mica decat tine si cred ca este mai bine pentru ea din pct de vedere mental si fizic daca isi incepe viata sexuala dupa 17-18 ani. Aveti incredere in voi si in ceea ce simtiti deoarece dragostea este un sentiment pur si frumos.
O zi buna!

| awrbarawervwarev explică (pentru Xenya):

Face si ea 17 de curand. Da, e un sentiment pur, frumos, dar uite ca devine dureros deoarece intre noi a intervenit distanta inca de la inceput.

| Xenya a răspuns (pentru awrbarawervwarev):

Sa inteleg ca ai indoieli cu privire la ideea de a va continua relatia?

| GreenBubble a răspuns:

Hei happy
Pana acum2 zile si eu ma aflam cam in aceeasi situatie ca tine.Prietenul meu e tot la vreo 400+ km ..sau fostul..ma rog.Am avut o relatie de aproape 3 ani dar in ultimul timp ne-am tot cerat si impacat si vinovatul principal e distanta...
O relatie la distanta e foarte greu de intretinut dar daca chiar va iubiti merita sa luptati pentru ea.Analizeaza bine situatia si daca vezi relatia buna si in viitor atunci continua daca nu mai bine te retragi acum pentru ca mai tarziu e mult mai geru. Daca inca nu esti sigur de chestia cu viata sexuala spune-i sa mai astepte un timp pana vei fi sigur ca e ok.
Secretul unei relatii la distanta este increderea asa ca aveti grija, daca unul calca stramb dupa e greu sa recapeti increderea avand in vedere distanta. Daca nu vrei sa suferi o relatie la distanta trebuie analizata bine si rational inca de la inceput, pentru ca e bine sa stii daca merita sa suporti toate sentimentele de dor, tristetze etc. cel putin pentru o perioada de timp.
:* succes!

| awrbarawervwarev explică (pentru GreenBubble):

Dar nu suntem impreuna. Nu consideram ca asta e o relatie. Intre timp si eu, si ea am am avut relatii, etc.