Citesc aici mii de intrebari in care se cer mii de rezumate la diverse scrieri literare. Inclusiv la schite de-ale lui Caragiale, schite care ar putea fi citite cam in 10 minute si rezumate cam in 5 randuri.
E clar ca cititul tinde sa ajunga si sa se mentina pe locul I in topul celor mai respingatoare activitati.
Cu siguranta, multi dintre voi ati auzit celebra duda a americanilor: n-am citit cartea, astept sa iasa filmul.
Iata ca, dupa ce a patruns si la noi (dimpreuna cu Valentine's day), românul a reusit s-o aduca si pe asta pe culmile absurdului.
Am gasit azi o intrebare in care se cerea rezumatul unui FILM!
Deci, nu numai ca n-a citit cartea, dar n-a avut rabdare nici macar sa vada filmul. E drept ca filmele, la noi, sunt subtitrate, nu dublate.
Si acum, daca tot ati avut rabdare sa cititi atata, iata si intrebarea:
Ce se poate face pentru a-i convinge pe copiii astia sa CITEASCA? Carti! Nu numai etichetele de la haine.

Stiu ca multe dintre lecturile obligatorii sunt absolut indigeste. Stiu ca preturile cartilor sunt prohibitive. Stiu ca micutii prefera ecranul foii de hartie. Dar exista si site-uri pe care se pot citi, gratis, carti foarte bune.
De fapt, lor li se face parul maciuca numai cand aud verbul "a citi".
Recomand http://samoarapiticu.blogspot.ro/......-nici.html

Bună.
Se reducem programul de internet și să-i expediem la bibliotecă pentru lectură.
Pa, pa.

Excelente majoritatea răspunsurilor la o întrebare de mult bun simț a Ruxandrei.
Din păcate aceste răspunsuri au un singur cusur.
Ajută ca o frecție la un picior de lemn.
Toate răspunsurile sînt ale „marilor seniori" ai acestei comunități, dovadă că ei sînt receptivi la o astfel de întrebare și se străduiesc să dea cele mai logice, bune, îndreptățite răspunsuri.
Partea proastă e că „amicii", școlarii de azi, în speță, care navighează pe acest domeniu, doar văzînd începutul textului, trec peste el simțind cu pricepere( că de proști nu-s proști) că li se servesc logosuri moralizatoare și deci nu are nici o noimă să intre și să vadă și ei cam cum ar trebui să se comporte.
Și să asculte de bunele vorbe ale unor oameni care în fond nu le vor decît binele.
Ceva, undeva ( nu în Danemarca) e putred - în această țară - dar cei care ar trebui să vadă și să ia atitudine, am impresia că..., nu vor să o facă.

Aici,pe TPU, putina cultura civica ar fi folositoare. Orice intrebare de genul asta sa fie raportata. Dar nimeni nu raporteaza.
Iar in rest, parinii sunt cei care ar trebui sa le impuna sa citeasca o carte. Pentru ca e mai greu sa inceapa, odata inceputa, trebuie terminata. Ei habar nu au cat de amuzant poate fi cititul unei schite de Caragiale. Dar ce vorbim noi de Caragiale, ei nu-s capabili nici sa urmareasca un videoclip de 3 minute, cu un sketch de-al lui Toma Caragiu. Sau, cum a scris cineva la BAC, " To Macaragiu". Parintii au uitat de ce exista pe pamantul asta.

Nimic. Degeaba ne răcim gura, ei sunt distrași de la învățat și citit! Dacă nu ar avea internet, televizor și radio atunci s-ar apuca de citit cu siguranță!
Pe vremea mea tv nu era, era doar cu program, internet nu aveam, nici calculator, cititul era singurul mod prin a te delecta.

Se stie foarte bine ca efectuara temelor pe TPU este interzisa.Am raportat cateva postari.Nu sunt de vina numai ce posteza teme si cei care raspund, incurajand asemenea pratici.
Ce ar trebui sa facem? Inlaturand,, ispitele''. Calculatorul, televizorul...
Apoi daca copilul nu-si vede parintele citind o carte nu are de unde invata.

E foarte greu. Exemplele in societate sunt exact invers. Cand banul conduce si prostia a fost ridicata la rang de lege cum ii convingi?

Din pacate nu pot sa scriu din perspectiva unui parinte, dar imi pot exprima o parere din propria-mi experienta si observatii facute de-a lungul timpului.
In casa parintilor mei, cartile au lipsit cu desavarsire, ca atare si lectura. Exista cel mult ziarul "Informatia", astfel ca nici nu ma obligau sa citesc vreo carte, mai mult decat mi-ar fi fost necesar la scoala. In schimb, unul din cumnatii mei avea o biblioteca pentru care la acea vreme era demn de invidiat. Pe acest om l-am admirat inca de la varsta 3-4 anisori, de cate ori aveam ocazia stateam in preajma lui, si ce facea el, vroiam sa fac si eu, asa am prins gustul pentru citit.
Am mentionat acest lucru pentru a sublinia faptul ca nu am fost obligata sa citesc, si nici macar sfatuita in vreun fel, dar am avut un MODEL demn de urmat.
In consecinta, cred ca prezenta unui IDOL sau MODEL in viata fiecarui copil poate sa-i insufle pasiunea pentru lectura, sau oricare alta activitate. Acest MODEL poate fi oricine, parinte, profesor, unchi, artist, etc., nu conteaza, important este sa existe, caci cu forta nu vor exista rezultate prea bune.
Daca un adult nu poate sa trezeasca admiratia unui copil, nu poate avea pretentia ca acel tanar sa-si dezvolte o pasiune, obligandu-l.
Se stie foarte bine ca un copil tinde sa copieze un adult, si deci, este obligatoriu ca el insusi(adultul) sa fie un model de urmat.
Da, exista si exceptii, cand un copil mai trebuie impins de la spate pentru a face unele lucruri, dar adultul va trebui sa motiveze prin fapte respectiva obligativitate la care vrea sa-l supuna, si deci, in continuare va avea rolul de MODEL.
In concluzie, daca noi ca adulti nu reprezentam modele pentru copii, nu putem avea pretentia ca ei sa ajunga la un nivel la care noi insine nu ne aflam.

Din pozitia de profesor pe care o ai, te ingrozesc miile de intrebari ale adolescentilor care resping lectura, dar din pozitia mea de muritor de rand, ma ingrozesc intrebarile de genul asta:
http://www.tpu.ro/adolescenti/merita-sa-te-sinucizi/
Si in conditiile in care tu duci munca de lamurire in sustinerea lecturii, eu ma simt efectiv neputincioasa in fata unor astfel de intrebari.
Nu neg faptul ca ar putea exista(la un moment dat) o legatura intre cultura si optica asupra vietii insasi pe care ne-o dezvolta lectura, dar exista si exceptii, vezi cazul lui Luca Calinescu, fiul actorului Florin Calinescu, ca de altfel si alti copii de personalitati culturale, care s-au sinucis.
Oare acesti tineri erau lipsiti de cultura? Nu cred. Dar erau lipsiti de ceva fundamental, si nu stiu ce. Un ceva care sa-i faca sa respinga insusi gandul la un astfel de gest.
Eu, in fata unei astfel de intrebari, ma blochez, ma simt neputincioasa, si ma intreb cum as putea sa conving un adolescent sa nu-si curme viata!
Bine, poate multi dintre ei nu vor duce pana la capat un astfel de gest, dar ideea deja exista in mintea unora.
Cum am putea sa-i ferim pe tineri ca nici macar sa nu le treaca prin minte gandul sinuciderii, in veci?!
Cu siguranta, tot noua adultilor, ne ramane sarcina de a inocula in mintea lor insasi valoarea vietii.
Cum? Grea intrebare, greu si raspunsul!

Pai daca in ziua de azi toate incultele apar la televizor in haine sumare...

O să îți răspund din perspectiva copilului de care vorbești aici, tocmai că, deși n-ar părea, fac parte din ei.
Niciodată nu am avut ca pasiune cititul. De ce oare? Nu vine din familie această problemă, mama fiind profesoară de română. Mereu îmi povestește cum citea ea pe ascuns pe vremea lui Ceaușescu și cum avea o mare pasiune. Acest lucru se aplică și aici. Acum avem alte surse de distracție care ajung să ne absoarbă de altele cum ar fi cititul. Am calculator de 13 ani, iar internet de vreo 7. Pur și simplu, nu ne atrage. Unii părinți preferă să își arunce odrasla în fața calculatorului decât să îi spună „uite, hai să citim împreună bla bla".
Știu să citesc de dinaintea clasei 1, la fel și să scriu. Nu sunt vreo analfabetă dacă vă întrebați.
Sunt distrasă ușor, nu mă pot concentra și devin interesată de ceva foarte greu. Și nu cred că-s singura. De-aia și întrebările cu rezumatul unui film. Ori au văzut o secvență și au zis că gata, nu îi înteresează, ori nu sunt prea curioși și pur și simplu nu vor să știe. O să se ajungă să se ceară și rezumatul rezumatului, sau ideile principale, mda...
Nici eu nu sunt cea mai curioasă persoană.
Da, știu avantajele cititului. Afli informații noi, acele informații le poți folosi mai ales pentru a discuta cu prietenii (de unde mai afli și alte păreri și, fie vorba între noi, pari mai interesant, aduci ceva nou), îți îmbogățești imaginația (or, ce poate fi mai plăcut când ai multe idei și vrei să le materializezi, scriind ceva, compunând sau pur și simplu, făcându-ți imagini în minte, care de care mai frumoase sau ciudate?), cum ne-a spus și nouă profa de română „trăiești o altă viață prin perspectiva personajului/naratorului" și înveți să citești persoanele, să le psihanalizezi. Doar că eu nu am ambiție. Asta e marea mea problemă. Nici la filme, niciodată.
„Ce se poate face pentru a-i convinge pe copiii astia sa CITEASCA?" - să li se prezinte avantajele de sus, să fie obișnuiți de mici, să ia câte puțin din fiecare (1 oră calculator, apoi una de citit). La noi la ora de română se fac discuții legate de interpretarea textului, toți participă, și e cam nasol să stea pe tușă în timp ce alții se gândesc să dea răspunsuri cât mai bune, e mult mai palpitant așa.
Și am lăsat la urmă ce e mai important: să se axeze pe subiecte DE CARE NE LOVIM ÎN VIAȚA DE ZI CU ZI, care ne privesc pe voi în viață. Așa ar fi mult mai interesant, că ne privesc problemele. Așa ar fi cam greu să nu atragi pe cineva la lectură. Doar că eu... eu pur și simplu nu mă pot concentra, interpretez mai greu, nu știu ce am, m-am defectat.

In ziua de azi, toti stau in fata calculatorului pe site-urile acelea de socializare care mai mult rau le fac, decat bine.Ei nu isi dau seama.Nu cunosc,majoritatea,nici macar cativa mari scriitori ai literaturii romane, nici atat scriitori celebri straini.Cititul unei carti a devenit o activitate prea plictisitoare pentru ei, din pacate, nu realizeaza ca le dezvolta vocabularul si cultura pe care nu o au.Asa gandesc ei.Ca sa nu mai vorbim ca isi gasesc iubiti/iubite de la varste fragede prin intermediul acelui site de socializare.Din pacate, pot fi doar obligati sa citeasca, nu vor face acest lucru din placere, pentru ca ei nu au crescut citind carti, ci au cautat inca de mici sa stea la calculator.Iar pe TPU aceste intrebari pot fi doar raportate, pentru ca incalca regulamentul.

Stiti ce nu pricep eu? De ce generalizati? Adica nu toti copiii sunt asa.Eu am 12 anul asta fac 13 dar citesc.Chiar destul de mult pentru varsta mea.Sunt si eu copil,imi place sa stau pe net,sa postez pe facebook,sa ma uit la memeuri,sa ascult muzica.Dar nu intru in vorba ca oameni necunoscuti,mai ales cu baieti mari,nu postez poze indecente.Pur si simplu vorbesc cu rudele mele, cu prietenii si cu colegii de la scoala. Postez poze din vacanta, de la scoala etc.Dar cu toate astea imi place si sa ma plimb pe afara, sa ies la aer, sa ma joc jocuri copilaresti etc
Si chiar citesc.Va rog nu generalizati pentru ca sunt copii care nu sunt toti obsedati de PC

In sfarsit o persoana care pune punctul pe i! si eu m-am saturat sa vad copii care cauta sa-si rezolve temele pe aici..acest site a devenit pentru unii lenesi care nu vor nici macar sa gandeasca dapoi macar sa caute singurei pe google ce au nevoie..si sa nu se mai faca de ras.

Ma tem ca este aproape imposibil sa bagi asa ceva pe gat unor ignoranti. Mai aud vechea poezie "N-am timp!" Recunosc ca nu concep sa nu treaca o zi fara sa citesc cat mi-am propus. Am citi o carte (nu dau titlu, pentru sanatatea mea) in care toate "pisicutzele" si "motaneii" se plang domne de... carti! Paradox? Nicidecum. A devenit atat de comun acest mod de gandire, incat nu mai poate fi considerat patologic. O fi si datorita faptului ca ni se bag pe gat povestile care, poate, nu ne plac si apoi ni se da test la ele, in care trebuie sa le despicam firul in 128?! Nu zic nu. E normal ca fiecare sa citeasca ce-i place. Exista si carti care nu ne plac. E normal. Dar ma tem ca inventia numita modern "calculator" a acaparat orice, inclusiv scrisorile si cartile (a mai scris careva vreo epistola?) Sincer, decat sa-i vad improscand cu noroi, in bataie de joc, toata munca asidua de ani a unor prozatori si poeti de-a dreptul exceptionali, prefer sa-i las in lumea lor, in care noul I-phone e la fel de esential ca aerul! Sa vii la BAC cu "Mihai Creanga" este deja peste capacitatea noastra de intelegere. Cititul se rezuma acum la etichetele de la haine, ale caror numere exprima cifra maxima a IQ-ului lor (raportata la locuitor pe metru patrat!) Desigur, nimeni si nimic nu face ceva in privinta asta, iar tara asta luneca din ce in ce mai mult pe panta prostiei (sau, mai degraba, a nesimtirii). O seara buna si... lectura placuta!

Daca nu citesti, n.ai voie sa mai stai la calculator, crede.ma ca va merge, dar cititul nu va fi o placere, va fi doar o obligatie...

Salut,
Pai cred ca i-ai putea convinge sa citeasca carti prin a le povesti putin din poveste/film si a le spune putin din punctul culminant, dar atat de putin incat sa-i faci sa-si doreasca sa-l afle tot, acesta ar putea fi un mod prin care i-ai face sa citeasca; sau sa-i minti ca inca nu s-a realizat filmul; sau ca filmul nu este asa de complet precum cartea.

Suntem in secolul 21, majoritatea persoanelor asteapta sa iasa filmul din pacate!

Sunt si eu copil. probabil ca si jumatate din persoanele ce intra pe acest site... tot ce pot sa spun. am vazut multe intrebari aiurea si multe chestii care pe mine probabil nu ma intereseaza sau nu m-au interesat pana acum. ideea e ca sunt elev si ce e drept nu am numai note de noua si zece. mai am cate un 7 cate un 8. problema e ca acum mai nou copii sunt atrasi de chestii gen Harlem Shake, Gangnam style. am auzit o "bomba" la scoala ca "eu nu mai invat pentru maine ca mai uit la pariu cu viata si iubiri secrete" WTF?! probabil ca in intrebarea care ai pus-o tu nu e vorba doar de copii. ci si de parinti care nu ii impig de la spate si ii lasa sa se uite la toate prostiile. copii din ziua de azi vor o carte numai cu poze si putin scris... dar ei considera ca in viata o sa castige dupa urma serialelor si desenelor animate. pana la urma o sa isi dea seama ca nu esti tocilar daca inveti sau poti fi placut de fete chiar si daca inveti. BAFTA!

Asta asa e. Cam trista situatia. Multi dintre ei nici macar la aer liber nu mai ies. Dar oricum ar trebui sa fie o carte interesanta si pe placul lor pentru a o citi.