Am o prietenă de aproape 25 de ani care nu lucrează și mereu se plânge că nu are bani. E mai bine să mă abțin sau ar trebui să-i dau replica usturătoare: ai avea dacă ai munci?
Începe să mă enerveze pentru că nu are niciun handicap care să o împiedice să meargă la muncă. Am încercat să ignor și să o las de capul ei. Dar timpul trece și mă oftic că se irosește așa...
Adică mi-e teamă să nu înceapă să meargă la interviuri și să fie respinsă din cauza lipsei de experiență și să intre în vreo depresie când își dă seama cât timp a pierdut aiurea, că are o vârstă și nu a realizat nimic...
Ce ați face în locul meu?
Ordonare:
După relevanţă
Ias zice daca nu lucreaza o sa ajunga vai de mama ei. Parintii nu vor trai toata viata sa-i dea bani.
RăspundeCredeam că și tu, ai alt caracter!
Răspunde 
La astfel de persoane le spun direct să își caute un loc de muncă ori dacă știu sigur le propun să se angajeze pe la prietenii mei care au locuri disponibile. Dacă văd că mă refuză, nu mă rog de ei, înseamnă că urnirea lor este grea și este mai ușor să se plângă. Astfel de persoane așteaptă de obicei ajutor moca de la alții ca ei sa nu facă vreun efort.
Pai si asta inseamna ca are probleme, majoritatea nu asteapta ajutor moca, vor sa faca, se simt bine asa in mod natural, pai stiu eu, eu unu nu cunosc sa nu vrea sa faca ceva, chiar pleaca de la parinti chiar daca aia ii pot sustine, chiar din facultatea pleaca, ca vor de la sine sa fie pe picioarele lor.
Este o boală incurabilă a României de după 30 de ani, numită: descurajarea tinerilor de a munci de către angajator!
Acum 20-30 de ani în urmă, exista rotația angajaților, adică, se angajau 10 tineri proaspeți absolvenți la 5-10 viitori pensionari. Iar, acei tineri deveneau ucenicii acelor oameni în vârstă.
În momentul de față, nu se mai face așa ceva, ci pur și simplu angajează un tânăr fără experiență și au pretenții ca să știe orice. Iar, la salariu să dea cât mai puțin.
Așa s-a ajuns ca tinerii care vor să muncească să plece dincolo, iar leneșii să rămână pe spinarea părinților.
Rău este când va rămâne singură fără nici o sursă de venit.
Dacă ea nu vrea, nu ai ce face. Eventual, spune-i să se gândească la pensie. Măcar muncește pentru un venit la bătrânețe.
Lenea este o boala de fapt, un om sanatos nu este lenes de la sine, te-ai gandit la asta? Nu te-ai gandit dupa cum vad, deja condamni. Nici nu conteaza ca va avea venit sau nu, daca nu simte ca trebuie sa faca asta, nu o face si punct. Cu pensia, sa ii plateasca parintii contribuita daca pot, ca deja s-au prins ca are probleme. Altfel nu o face pentru nimic, nu conteaza ca batranete sau nu, si oricum sa iasa la 70 ani la pensie nu e afacere.
Dai replica aia care ustura sa o omori psihic... ca nu e o rationala deloc la 25
Am avut si eu un prieten, care la 28 de ani inca nu avea nici o calificare, nici o speranta reala de viitor, si bineinteles nici un job. Planuia ce rate vor face parintii (cand le termina pe ultimele), pentru a-i cumpara lui o masina mai buna.
Eu am fost cat de prieten am putut cu ala, dar nu am suportat cand a inceput el sa ma critice... Din dezastrul lui de viata, sa mai aud si pareri. Am rupt legatura cu el, asta te sfatuiesc si pe tine.
Oamenii astia traiesc prin lucrurile facute de altii. Daca tu muncesti si ii povestesti, ea se mai uita pe Youtube la ceva, mai citeste niste comentarii la care da like si scrie "da boss asa ie nai kf an Romania", iar dupa astea simte ca traieste, ca e integrata si nu e vina ei.
Daca incepe lumea sa o respinga (lucru meritat), ea va intra putin in depresie, dar va incerca sa devina om normal, va lupta pentru binele ei.
Acceptand-o asa, va fi multumita de viata ei.
Ce te macină și pe tine... grija altuia!
Ea știe ce prietenă are? Ea știe că aceasta dă din casă și-i trădează viața? După răspunsurile primite pe site, oare, te vei duce in fața ei și vei pretinde că ești prietena ei cea mai bună, singura care o înțelege?
În felul acesta, "Fereste-mă Doamne de prieteni, că de dușmani stiu sa ma feresc singur!"
Ți se pare că-i vreau răul? LMAO. I-am înșirat datele personale pe undeva? O înțeleg până într-un punct. Nu pot să o las să își irosească viața așa, tocmai pentru că mi-e prietenă. Are 25 de ani, încă nu muncește, nu are studii terminate, dar am venit cu o idee de mică afacere pe care o s-o construim împreună în toamnă numai ca să-i dau un scop în viață, de rea prietenă ce sunt! Și până atunci a zis că se gândește să meargă la psiholog. Dacă tu ești fericită și poți trăi când știi că prietena ta cea mai bună e depresivă, anxioasă, nu știe încotro s-o apuce și își irosește viața stând în pat ca o legumă, bravo ție! De prieteni ca tine mai bine m-aș lipsi. Ai fi în stare să lași omul să zacă decât să cauți soluții.
Câinele moare de drum lung si prostul de grija altuia!
Îi dai tu bani de mancare, ii plătesti facturile, o imbraci, petreci cu ea minut cu minut, incat stii ca ea stă in pat ca o legumă, toata ziua? De unde stii ce face ea pe parcursul zilei? De unde stii ca nu a incercat de atatea ori si probabil nu a avut noroc? Fiecare isi cunoaste necazul, străinii doar il banuiesc si pretind că inteleg. Tu doar serviciul, jobul ăsta il ai, te ocupi de urmărirea/ supravegherea ei, minut cu minut? O prietena o sfatuieste, o incurajează, o sprijină si atat. Nu vine pe siteuri de socializare si isi arata altruismul. Faptele bune se fac in tăcere, restul e doar teatru!
Nu înțelegi nimic. Nu-ți doresc prieten depresiv, că o să-l bagi în mormânt și apoi o să zici la știrile de la ora 17 ''era un om bun, părea fericit'' 
. Marș de aici.
Nu ai nici măcar caracter! Măcar ai cornițe...in poză.
Eu căutam soluții, nu mă interesa să fac pe altruista. Și da, petrec mult timp cu ea, suntem BFF, părinții noștri sunt BFF, suntem VECINE, știu aproape totul despre ea. Caracter am destul, toleranță n-am pentru persoane bătute în cap. Dispari din notificările mele.
In locul tau as incerca sa inteleg ca fata are o problema psihologica sau psihiatrica, ori ambele, deci are handicap de fapt sigur, handicapurile psihice sunt mult mai negre decat alea fizice. Nu te grabi sa condamni! Un om sanatos psihologic si psihiatric, de la sine face, nu trebuie sa-i zica nimeni, simte automat din el ca vrea sa faca, nu se simte bine daca nu face.
Daca ea nu face si a ajuns asa, atunci are probleme, si nu esti in masura sa o condamni, ca tu nu sti ce este in sufletul ei, nu simti ce simte ea, nu ai creierul ei, tu vezi prin prisma a cum esti tu sau majoritatea, lucru total gresit, nu treci prin ce trece ea, deci nu poti sa arati cu degetul. Ca daca pentru o ora ti-as da creierul ei, ai face acelasi lucru ce face ea, si abia atunci ai intelege.
Deci este bine ca ai intrebat, daca o condamni nu rezolvi nimic, doar ii trezesti antipatia si atat. Isi da foarte bine seama ca a pierdut timpul, dar nu poate face ceva, are niste blocaje in mecanismele psihice care nu o lasa sa vrea, sa aiba ambitie, vointa, motivatie. Constient stie ca trebuia sa faca, real nu se poate, asta este. Las-o asa in treaba ei, ca nu ai ce face. E normal sa se planga ca nu are bani, ca si daca poate sau nu poate face ceva, nevoia de bani ramane aceiasi.
Deci da dovada de inteligenta si abtine-te.
OK, nu lucreaz, dar intrebarea mea e CE FACE? Asa, am vazut, pe banii parintilor, ok. Dar pe linga asta, CE FACE? O scoala, ceva, cursuri, treburi? Ce asteptari are de la viata? Sa prinda vreun grizonat cu bani? La 25 deja ar cam fi trebuit sa fi facut asta pana acum...
Freacă menta. Mai merge la cumpărături. Mai face pe taxiul pentru rude (gratis). S-a apucat de un curs de IT acum un an, trebuia să dea examenul în octombrie, acum îl dă în martie. Nu a mai învățat nimic de câteva luni, cred că din vara trecută . Un curs de 1000 de euro... primul curs, de începători, ar mai urma cică. I-am zis să nu se bazeze pe ăla, că e mai important ce știe să facă, practic...
Mie mi se pare confuză și în legătură cu asta.
Mnah, altceva nu știu ce să-i fac
Avand in vedere ca s-a obisnuit comoda si ca parintii ii permit sa fie asa, nu cred ca va veni vreo schimbare in curand. Poate doar daca gaseste vreun tip care sa o motiveze sa isi inceapa si ea odata viata.
Eu sincer nu m-as putea abtine. Eu i-as da replica cand si cand.
Pai si din ce traieste la 25 ani fara un loc de munca?
Pana si Bill GATES SE TREZESTE DIMI SI SE DUCE LA MUNCA
Din banii părinților, încă stă cu ei .
Asta-i boala. E bolnavă de părinți.
Da eu zic să te însori cu ea.
O ții și tu acasă, ca o floare la fereastră.
Îi torni un copil, ca să aibă un pic de lucru, să nu ruginească.
Deci el este băiat, 25 de ani și stă cu părinții și nu lucrează?
De ce te inchini lui Azazel?
Numele tau face referire la cel care in Biblie este denumit Azazel, sunt sigur ca stiai asta. (Levitic capitolul 16 pasajele versetele 8-10 si 26)
8. Şi să arunce Aaron sorţi asupra celor doi ţapi: un sorţ pentru al Domnului şi un sorţ pentru al lui Azazel.
9. După aceea să ia Aaron ţapul, asupra căruia a căzut sorţul Domnului, şi să-l aducă jertfă pentru păcat.
10. Iar ţapul asupra căruia a căzut sorţul pentru Azazel să-l pună viu înaintea Domnului, ca să săvârşească asupra lui curăţirea şi să-i dea drumul în pustie pentru ispăşire, ca să ducă acela cu sine nelegiuirile lor în pământ neumblat.
Termen de etimologie ebraica AZ=capra, azal-a duce departe
ps: nu o lua in nume de rau, imi esti un user (userita) simpatica
E doar un personaj din Bulgakov.
Ai dreptate nimic de zis, dar ti-am zis provenienta numelui.
Bill gates nu este fata aia, are alt creier, alte trairi, alte motivatii, alt mecanism psihic, asa ca nu poti compara.
Parintii si-au dat seama ca are probleme si e si normal sa o sustina.
Mama ce conceptii "umane" ai despre femei. Si da, este boala, dar nu de parinti, are probleme serioase de nu face de la sine ce face orice om normal.
Persoana care a postat întrebarea se referea ca are o amica, o prietena în sensul de amica nu altceva. Sfatul meu pentru ea ar fi sa o încurajeze pe aceasta prietena sa se ducă la interviuri dar nici sa se preocupe prea mult căci în fond nu e treaba nimănui poate ca în scurt timp își va găsi un loc de munca sau își va găsi un soț bogat
Nu te mai gandi tu in locul ei la ce-i lipseste.
Ca n-a avut vreo relatie chiar nu conteaza.
Inseamna ca jdemii de femei ar fi in depresie si le-ar lua tati acadele si la 25 de ani.
Orice fiinta matura si rationala mai intai e interesata sa isi faca un rost in viata, nu sa astepte dupa Geralt din Rivia calare pe cal alb.
Pai vezi? Are o suferinta, o nefericire care o face sa nu mai vrea mare lucru, are o depresie mascata, si pot fi si altele pe care tu nu le sti.
"Începe să mă enerveze". Si? Ai de gand sa-ti reprimi emotiile?
Daca esti prietena adevarata zi-i verde-n fata sa nu mai fie putoare plangacioasa. Ti-e frica ca pierzi o prietena si ca tot ea va fi cea care se supara? O prietena careia nu-i pasa de ea insasi, dar sa-i pese cu adevarat de prietenia cu tine si ca mentine niste lucruri de fatada?
Eu in locul tau i-as zice ce e de capul ei.
Da, am pierdut cativa astfel de prieteni si tot pe mine m-au invinuit ca sunt un diavol lipsit de empatie, insa crede-ma ca habar n-au ei ce vorbesc cand isi fac rau singuri.
Insa tu ai partea ta de adevar. Te simti mai bine mentinand o prietenie cu o persoana toxica si mizerabila din propria ei vina, ori te simti mai bine lasandu-te si tu invaluita de mizeria ei?
Asculta bine ce-ti zic. Niciodata sa nu-ti fie frica sa "let go" unor oameni toxici care isi fac rau singuri si care nu vor sa asculte de bine sau sa se indrepte. Si niciodata sa nu crezi ca ai tu vreo responsabilitate fata de ei.
Adica sa o jigneasca, asta recomanzi. Pai esti lipsit de empatie, bine ca au plecat prietenii aia ai tau, cum poti sa faci un prieten mizerabil si toxic doar ca nu munceste? Pana la urma ce te int pe tine ce face cu viata lui din punct de vedere cariera? Sti tu ca e vina ei? De unde? Sti tu ce e in sufletul omului? Nu sti, si daca nu sti, de ce sa arati cu degetul? Doar ca tu nu esti asa?
Sa zicem ca ai fi prietenul meu, in ghilimele, du-te tare daca nu ma accepti cum sunt chiar daca-s diferit de tine, prietenii mei ma accepta cum sunt si eu pe ei, nu cont ca lucreaza, ca nu sau ca e pensionat pe caz de boala dar a mintit ca e bolnav (unul din ei asa a facut), si asa mai departe, daca imi e prieten, pai prieten imi este. Atat timp cat cu mine se poarta frumos, avem chestii in comun, ne simtim bine, atat ma intereseaza, caracterul! Nu ce munceste. Ma intereseaza cum ma respecta, cum se poarta, pasiuni, discutii comune.
Dar tu se pare ca nu sti de moralitate, noroc ca nu am "prieteni" ca tine. Daca putem, dam un sfat, daca vedem ce ne depaseste, nu mai discutam subiectul, ca din moment ce acuzi fara sa intelegi e clar ca te depaseste, ii respectam omului gandirea, "nu vrei sa faci, asta este, e ok, iti respect felul de a fi", asta inseamna prietenie, evident dupa ce am incercat sa il aducem pe calea buna intai.
De ex unul din prieteni are uriase probleme si da totul la o femeie care il dispretuieste si l-a dispretuit de dinainte de maritis, nu ala cu boala, deci chiar am cazuri grave in cercul meu. Omu e alfa, frumusel, munceste, dar e fraier la nevasta lui, niciodata nu l-a respectat dar el da totul de ramane in fundul gol. I-am zis odata, de doua ori, i-am explicat, am vazut ca nu poate, am incetat, nu l-am condamnat. Si crede-ma ca asemenea caz nu am mai intalnit nicaieri. Deci nu sa zici ca a fost bine si dupa aia n-a mai fost, cum sa te insori cu cineva care nu da doi bani pe tine?! Ce era? Sa il dispretuiesc ca nu face nimic sa iasa din aceasta situatie?! Are datorii, el nu are nimic, a vandut tot ca sa dea aleia, laptop, masina, nu are bani, noroc ca i-au lasat parintii apartamentul, dar si pe ala l-a inchiriat ca sa dea tot ei banii.
Si mi-a zis asa "daca nu fac asa ma simt nasol psihic", deci are probleme si eu am inteles, chiar daca mintea mea nu poate pricepe cum se poate asa ceva, asa trebuia sa faci si tu! Ii sunt alaturi si la bine si la rau. Toti pe capul lui sa condamne, parintii lui, parintii mei, cunostinte, nu se face asa. L-am si imprumutat daca avea nevoie, evident ca omu imi dadea banii inapoi la data stabilita. Asa si in cazul de fata cu fata asta.
Stai putin mai domnu' pisalog.
Eu eram anonimul de dinainte pe care-l acuzi de lipsa de empatie. LOL.
Pe de o parte o acuzi pe respectiva cu probleme psihice pe care le si are cu siguranta (in sfera narcisismului), pe de alta parte problema este de ce s-o "jignim" (sau ce consideri matale) pentru ca are probleme psihice? Wow. Mindfuck. Hai sa fim prieteni buni si empatici si sa sprijinim o bolnavie. Suna logic. Mai exact ce probleme psihice are respectiva persoana decat niste trasaturi de personalitate destul de distructive? In limbaj popular e doar o tipa prost-crescuta.
Pai sa nu mai fie in pana ei o putoare cu ifose daca nu este handicapata (fizic). Nu e o jignire sa spui adevarul. Evident, adevarul poate fi formulat si ambalat cat mai frumos, insa tot ca o jignire va fi perceput, iti dai seama de ce. Pentru ca e invalidare, iar asta in lumea narcisistului e ca un fel de injunghiere.
Scopul NU E insa de a face rau. Ce rau poti face tu cand respectivul si-o face cu mana lui? Tu asta esti incapabil sa pricepi si te mai crezi si cu experienta in domeniul asta.
De ce ti-ai dori un prieten care te freaca la icre!? Aud? Pentru ca cel mai probabil nici tu n-ai pe cineva pe care sa-l numesti prieten, asa-i? Si apoi reclami asta la altii, culmea, vorbind ipotetic despre asa-zisii tai prieteni "alfa" imbecili. Ce fel de prieten e ala? Aia cu care vorbesti pe net despre politica si fotbal nu sunt prieteni, in caz ca nu stiai. Poate doar tu te consideri prieten, in timp ce pretinzi ca imprumuti si bani. Incurajezi narcisismul in altii si nici nu realizezi ca le promovezi greselile, de fapt chiar consideri ceva corect. Ceva sinistru. Si partial si eu am trecut prin asta, DAR am realizat ca faceam mai mult rau inconstient, mai ales imi faceam mie. Tu insa insisti sa consideri ca e ceva tare bine. Te compatimesc.
Daca trebuie sa empatizezi cu asemenea caz de lene si sa-ti para rau de o zdreanta care-si face rau singura si nu doreste sa-si imbunatateasca viata, iar tu ii doresti binele autentic...inseamna ca problema e la tine pentru ca si tu esti in acelasi stadiu ca ea daca stai sa compatimesti ceva absurd si ridicol in care tu nu te vei regasi niciodata.
Cum sa empatizezi si sa-ti para rau de altcineva daca nu-ti pare rau si de propria ta persoana cumva? Si tu esti un lenes cumva? Asa ar avea sens. Pentru ca empatia inseamna intelegerea cu acuratete a ceea ce simt altii. Dar trebuie sa simti si tu acelasi lucru fiind putoare. Altfel n-ai cum sa empatizezi. A avea empatie nu inseamna a tolera ceva anormal si distructiv pentru tine. Altfel ce vezi tu ca empatie in altii e probabil doar o proiectie a propriului sine stricat.
De ce trebuie sa induri tu o persoana toxica si sa-i incurajezi comportamentul nesanatos pentru tine si ceilalti din jur?
Asta nu e prietenie dupa niciun fel de dictionar sau Wikipedia si ce mai vrei.
Crezi tu ca nu te afecteaza, dar te afecteaza, intrucat prietenia e ceva mai mult, iar intr-o astfel de relatie e normal ca unul sa-i doreasca binele altuia, ori sa ajute, sa evolueze, etc. Cine refuza sa-si schimbe aceste comportamente e un narcisist cu 0 interes fata de sentimentele altor oameni...care muncesc si au, nu stau sa se planga ca le e lene!
Acesti oameni nu pot fi reparati si NU SUNT RESPONSABILITATEA NOASTRA. Iar prietenia reala implica si responsabilitati, la fel ca orice alta relatie intre oameni maturi, nu intre copii.
Sau mai stii clasica zicala: "spune-mi cu cine esti prieten ca sa-ti spun cine esti". E intr-un fel o proiectie de a ta ceea ce ai acuzat la mine. 
Poate tu esti ala cu adevarat lipsit de empatie. Si daca insisti sa spui ca nu e asa poate treci si la gaslighting (adica si cu mai multa rea intentie decat prima data) sa mai spui despre cat de rau si distructiv sunt eu si nu merit prieteni (mai exact unii narcisisti sau toxici, ca sa stii).
A avea empatie nu inseamna sa-ti bati joc de luciditatea si demnitatea ta. Also known as "boundaries".
Eu nu am acauzat-o? Unde am acuzat-o pe respectiva? Faptul ca se plange aiurea, da, de asta o pot acuza cumva, adica te freaca la icre inutil.
Eu am trei prieteni f buni in realitate, nu pe net, pe net am unul dar si cu ala m-am vazut personal odata, ne vizitam des, si reciproc ne comportam bine unul cu altul si ne ajutam la nevoie, deci nu ai de ce sa ma compatimesti pentru faptul ca ma am la oameni, stiu sa ma port, stiu sa respect, stiu sa fiu obiectiv, am prieteni buni, ca nu am nev de 100 si de suprafata, ajung 3 ca lumea pe care-i am de cel putin 22 ani si stabil, si eu cand am avut nevoie de bani, m-a imprumutat, ca e reciprocitate in general, nu doar unu si restul nu. Dar asta e.
Eu am zis ca e bine sa dai o solutie daca ai, acelui om sau o indrumare, evident ca nu e bine sa se planga in prostie aiurea, aici ai dreptate, este lipsit de sens. Chiar unul din prieteni este cu mari probleme cum poate am zis, degeaba ii zic, degeaba ii explici ca tot ca el face, asa ca am incetat sa mai discut subiectul, desi uneori el ma ruga sa ii zic o solutia, isi da seama ca solutia aia este, vede realitatea sumbra dar nu poate face nimic, raspuns "daca nu fac asa, ma simt nasol psihic", deci are probleme psihologice mari de tot. Eu nu am asa ceva, deci nu o lua ca sunt la fel, nu am avut niciodata nenorocul sa mor dupa una care nu da doi bani pe mine. Si iar nu te lua dupa ce zic psihologii astia ca daca condamn ceva sau condamni ceva la cineva, de fapt e ce nu suporta persoana la ea, asta este adevarat dar nu in toate cazurile, ce, bunica care nu suporta homo era ea asa? Fi serios. Or fi si baieti care-si reprima asta si nu place la ei chestia asta, si condamna pe altii deci proiecteaza catre altii, nu zic nu, dar sa nu generalizam, eu niciodata nu m-am luat dupa ce zic altii, am analizat faptele, am tras niste concluzii cu mintea mea.
Adevarul nu trebuie sa supere, iar ai dreptate aici, chiar sunt pentru, si mie, chiar imi place sa mi se spuna adevarul direct, chiar ma bucur ca mi se spune, ca daca gresesc, sa ma corectez, sa invat, ca vorba aia si de la un prost poti invata ceva, cine se supara, e un prost.
Eu daca am zis ca are probleme psihice, e un adevar, nu are de ce sa supere.
Eu nu sunt lenes, un om care facea 4-5 zile de sala cate 3 ore intens timp de 6 ani jumate, nu e lenes (ca aia de stat la birou e un rahat, ala nu e efort si munca).
Nu trebuie sa fi la fel ca sa empatizezi, adevarat ca nu simti ce simte ala, dar sti cum e "NU inteleg de ce asta moare dupa aia care se p pe el, DAR inteleg ca ceva are care eu nu pot intelege, si accept ca are o problema si nu e vina lui". Crede-ma ca nu il inteleg pe prieten, nu imi inchipui cum ar putea face asta, dar sunt singuru care nu-l condamn tocmai ca am experienta in domeniu, daca nu aveam, nu intelegeam ca nu e vinovat. Chiar imi zice "nu intelegi, stiu ca nu intelegi".
Dar este corect ca atunci cand eram ca tine, l-am condamnat rau de tot, deci te inteleg, dar inveti, nu persisti in necunoastere, ca eu asa am facut! Deci cand nu cunoasteam mecanismele asa am facut de se suparase rau de tot.
Deci omul e clar ce simte "daca nu dau tot aleia am o stare psihica foarte urata, asa ca, ca sa o evit starea, fac asta ca oricum e mai bine decat daca nu fac". Asta eu am inteles, si cand ii vad pe parinti, rudele, cunostintele lui zicand "cuuum ma sa fie bine sa dai tot aleia degeaba? Cum ma sa te simti rau daca nu faci tampenia asta?", imi vine sa le zic pe fata ca-s vai de ei, si nici nu au invatat nimic cand le-am explicat, culmea.
Ce nu pricep eu, este de ce simte asa! Asta e enigma, ce probleme psihologice are si ce a dus la acest psihic defect. Dar analizez.
Asa cum nu inteleg cum e cu indragosteala, nu am fost niciodata si nu pricep cum draci sa nu mai judeci, adica ce zici tu, nu pot empatiza in sens ca simt ce simt aia ca sa zici ca de aia ii inteleg, dar inteleg ca asa se intampla si ca modulul rationalului este suspendat atunci, nu zic "aaa de ce ma esti prost ca stai cu aia?", ca tu asa zici!
Din moment ce tu insulti niste oameni cu probleme care nu pot face ceva pana nu isi rezolva problema interioare, ca de aia multi zic ca i-au ajutat psihologii si au fost ok apoi, inseamna ca nu ai experienta in oameni, natura umana, psihism, altfel nu ai insulta. Asta da, e insulta, pentru ca nu este un adevar, dar cum am zis mai sus, a spune ca are probleme nu e insulta ca este un adevar.
Asa si cu fata asta! Nu poate face ceva, ceva din interior nu o lasa, am mai zis data trecuta, dar vad ca nu ai inteles. Pai daca era ok, facea! Insusi ca e lenesa, delasatoare e o problema mare de tot, ma repet, un om sanatos de la sine nu are cum fi asa nici daca ar vrea.
Si am zis, prietenul meu si daca e lenes si daca nu e, tot prieten imi ramane! Nu il elimin ca e lenes, tocmai ca il inteleg, tu repede "panaramaaa, putoare...nu am ce cauta cu asta, nesimtire", deci?
Te enervează că ea freacă mentă și tu muncești? Ce as putea sa fac, i-aș da bani daca se plânge că nu are, sau mai bine zis i-aș face cinste pe moca.
Da, așa să faci, încurajează mai mult narcisismul din ea. O permisiune de exploatat fraierii de bună credință și mai mult pe viitor...cu tine în frunte.
Dacă ar fi o persoană minoră chiar aș ajuta și eu ocazional, deși prieteni minori nu prea mai am.
Dar deh, așa s-au învățat multe putori cu ifose in ziua de azi, sa li se dea gratis orice pentru că li se cuvine. Gratuitatea la tren e una din ele. Rezultatul este dezastruos la nivel național, dar pentru ei nicidecum. E bine că se plimbă ei pentru că sunt studenți tineri frumoși și liberi.
Narcisistă ea? Sigur nu cei cu mentalitatea ta? E egoista și nu are. Nici o responsabilitate asupra vieții ei, e distrusa mai mult ca sigur nu narcisista. In general oamenii se simt îndatorați daca le oferi ceva, sa nu te aștepți să aibă empatie ea când e cazul sa se maturizeze. Fiecare o face in felul sau, sunt unii/unele care se realizează mai târziu decât o fac multi dinaintea lor. Sa nu te aștepți să le pese de tine când e cazul sa treci și tu peste perioade nașpa.
Tare imprastiat mai esti omule. Probabil pentru ca si tu esti unul la fel ca ea.
Nu? Părinții mei m-ar ține acasă până la 30 de ani dacă ar fi după ei . Mă enervează că își irosește anii care ar trebui să fie cei mai energici și plini de realizări... După o vârstă ți se cere doar experiență. Și ia de unde nu-i.
Ai putea în loc să îi dai replica usturătoare să îi pui întrebarea aia inteligentă... știi tu "Tu de ce nu vrei să îți găsești un job? Ce te oprește?".
Sigur are ceva ce nu ar zice oricui, deci ca să îți zică ție trebuie să îi arăți și să o faci să simtă că ea contează pentru tine, că îi vrei binele și că o înțelegi sau încerci asta măcar.
Dacă te duci cu o atitudine din aia cu care să o condamni nu prea faci mare lucru, s-ar putea să o îndepărtezi și faci mai rău.
Ea are un complex cel mai probabil, plus ceva probleme ce trebuie găsite și rezolvate.
Clar nu se va mai plange dupa ce-i zice ea cu frumosul sa-si caute job. Been there, done that.
Dar nu cred că se plânge, ea doar nu își caută job și nu știm de ce, de aia ziceam că poate are ceva complexe sau habar nu am, o oarecare problemă iar dacă o face să se simtă mai rău nu știu dacă mai scoate ceva de la ea
Poate să fie vorba de lene dar nu mereu, poate are un blocaj, doar tipa ce a pus întrebarea ar putea știi mai bine sau ar putea afla măcar.
Și uite, părinții ei dacă au învățat-o toată viața așa și nu au ajutat-o să își dezvolte disciplina iar acum au pretenția ca deodată să fie ea disciplinată e ca și cum ai ținut un pui de rândunică în cuib de când a fost mic și până acum și în loc să încerci să îl înveți să zboare l-ai lăsat acolo să i se atrofieze aripile iar acum tot tu dai vina pe el că nu zboară ( mă refer la părinți ).
Și depinde și de om îți dai seama. unii se autoeducă mai devreme alții mai târziu, nu toți au același ritm.
Man, e simplu. NU ai nevoie de prieteni care sa iti vanda vorbe de duh doar ca sa-ti iei un job. Restul e vrajeala.
Si am fost si eu destul de naiv incat sa cred asa ceva, ah, da, eu prietenul bun si servitor, clar o sa aduc lumina in vietile multora si o sa imi fac multi prieteni pe viata astfel. Foarte gresit concept...si e promovat de societate, culmea. Ajungi la un moment dat sa te indoiesti de prea multe chestii.
Nu poti sa ajuti oameni care refuza din start ceva ce le-ar face bine. Nu ai cum sa le bagi mintile in cap, mai ales dupa o varsta (20+).
Eu cred ca e o narcisista respectiva tipa careia ii convine sa i se ofere chestii degeaba, insa vezi tu, parca si-ar dori si ea sa aiba chestii care-i lipsesc totusi numai ca sa se simta validata social, nu pentru ca e ceva ce i-ar prinde bine personal. Ah, ca are complexe, blocaje, ca ii e lene...da, si? 
Toti avem, dar nu vrem sa murim totusi de foame si sa avem pretentia sa ne intretina parintii la nesfarsit.
De aia si Azazello stie ceva dar nu spune tot. In sinea ei vede si ea ca e ceva tare gresit cu prietena ei si nu stie cum sa faca ca sa nu o raneasca spulberandu-i fanteziile si aratandu-i realitatea dura.
Insa eu asta si recomand. Frica sa nu va fie. Frica duce la furie. Furia duce la ura. Ura duce la suferinta inutila.
Daca intrebi nu sa stie ce sa raspunda, nu este constienta de blocajele fatale pe care le are in mecanismul psihic, nu stie de ce nu face, o sa zica ca nu ii vine adica de fapt nu simte asta, nu simte ca vrea asta, iar simtitul asta nu depinde de noi, cand zici "Aaa, dar eu vreau", deja esti in ordine ca vrei. Ai dreptate, are probleme si trebuie ajutata, sa consulte un psiholog este o recomandare de a mea.
Iarta ma scuza ma! Dar nu cumva o ajuti si cu bani?
Daca o ajuti cu bani. faci o mare greseala!
Nasol. Adica, totusi are 25 de ani. Pe perioada studentiei ii de inteles ca unii nu lucra, sau lucreaza doar part-time pentru a face fata si cu facultatea. Dar, dupa ce o termini, ii cazul sa mergi la lucru. Si eu am esuat la interviuri, cred ca orice om a esuat macar odata la interviu. Nu ii o rusine mergi mai departe. Vrei bani lucrezi. Simplu nu?
"Vrei bani lucrezi" pentru altii(companii/institutii/sefi) cat sa nu mori de foame. Vrei sa scapi de slugareala muncesti mai mult pentru tine decat pentru oameni care se folosesc de tine. Ai uitat sa specifici.
Eu zis sa stai de vorba cu ea. Sugereaza-i sa isi caute un loc de munca, sa inceapa cu ceva ce nu cere multa experienta.
Nu stiu sigur de ce ai nevoie aici, asa ca doar imi dau cu parerea, dar poate ar putea sa incerce la o librarie, biblioteca, ceva bar mic.
De exemplu am fost la o cafenea cu pisici (Bucuresti), am inteles ca ar agaja si angajeaza si oameni fara experienta. Un loc de genul cred ca ar fi potrivit.
Spune-i ca daca nu ii place sa munceasca sa incerce cea mai veche meserie din lume?
Cunosc cazuri ca ale ei, baiat 27 de ani, n-a muncit o zi din viata lui pentru ca facultate si master doar ca partea proasta e ca nici dracu nu l-a angajat in profesia lui si a ajuns sa munceasca ca unul fara facultate.
Altul, baiat de 24 ani baga in fiecare luna 5000 de lei la pariuri (din banii lui maica-sa desigur)...o data mi-a zis ca a primit loc de munca in Anglia, dar el nu vrea sa isi lase iubirea singura (o tipa de 16 ani)
Probabil ca nu o deranjeaza sa nu aiba bani. Eu ma plang de saracie si cand am si cand nu am, asa, de figura de stil. N-as putea sa explic))
Eu i-as propune sa se angajeze cu mine, sau undeva non scary, pentru lipsa ei de experienta, chiar vanzari, sau sa se ingroape intr-un birou pe romana.
I -as spune,, baga 60 de aplicari odata, treci prin 58 de interviuri si gata. Nu te gandi prea mult''
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
