(FUNDA).Buna! Am o problema. Imi doresc foarte mult un caine dar parintii mei nu sunt de acord cu acesta deoarece, atunci cand aveam 9 ani am cerut un porcusor de guineea si dupa ce l-am primit nu prea am avut grija de el (inca il mai am, e foarte batran..asta nu conteaza:d). Ei cred ca nu o sa am grija de catel nici cat am avut de porcusor si ca o sa las totul in seama lor daca acestia imi vor cumpara unul. Am incercat sa le explic ca nu este asa, si ca ma simt pregatita sa am grija de unul. ( tin sa precizez ca am si o sora mai mare care ma poate ajuta cu acesta) M-am certat cu ei acum cateva zile pe aceasta tema si m-am documentat despre cainele pe care mi-l doresc (akita inu) si nu mi se pare un caine chiar atat de greu de intretinut, cu toate ca e un catel de talie mare si necesita destul loc (eu stau la bloc; nu am un apartament mic, ba chiar e destul de spatios).
Nu ar fi banii o problema, nici drumul pana la veterinar si nici timpul. Totusi nu stiu de ce nu sunt de acord! Cum sa ii fac sa ma inteleaga? Cum ii conving sa imi cumpere un caine?
(Va rog sa acordati seriozitate, nu sa-mi spuneti sa le zic sa imi ia de ziua mea. Asta nu mai merge)
Ordonare:
După relevanţă
Probabil fiindca nu demonstrezi in prezebt ca esti suficient de responsabila. poate casa nu arata intotdeauna ca un pahar sau, mai rau, poate mama ta este obligata cateodata sa faca ea curat in casa (desi are doua fete mari), poate vasele stau cu orele prin chiuveta nespalate, poate cand vin parintii acasa nu gasesc mereu o mancare calda, masa pusa, toate chestiile astea pe care le fac fetele responsabile ca sa arate ca isi iubesc si isi respecta parintii. Si atunci ei nu cred ca te vei schimba peste noapte, iti vei lua in serios indatoririle in casa si, in plus, vei avea grija si de un caine. Incearca ca macar vreun an sa faci tot ce trebuie sa faci prin casa (curatenie, cumparaturi, mancare, etc) si apoi vei vedea ca parintii te vor crede ca esti responsabila si nu mai esti o fetita mica si rasfatata, ci o mica domnisoara harnicuta si cuminte. Promisiunile nu fac doi lei atata timp cat nu sunt sustinute de fapte in fiecare zi
Răspunde
E casa lor si ei decid cine intra, iese. Iti iei ce vrei cand vei fi pe cont propriu.
Da asa e. 
te felicit ca o citezi pe bunica :* meriti funda dumnezeule! eu am o problema serioasa(dupa parerea mea). am cerut idei, nu critici sau comentarii deviate de la subiect. Apropo. Intr-o familie echilibrata, nu una de comunisti, atat adultii cat si copii au drepturi egale, ca urmare as putea lua si eu deciziile. (asa daca tot ne abatem de la subiect). Nu vreau sa par rea, o seara buna!
Răspunde Sanse nu ai deloc visul se va implini cand stai singura la casa ta.
Parintii tai nu sunt de acord pentru ca ei te cunosc mai bine decat te cunoastem noi si probabil stiu ca entuziasmul tau va dura 3 saptamani (maxim o luna) dupa care tot in grija lor si pe spinarea lor va cadea si catelul. Probabil ca ai mai facut n promisiuni electorale si in trecut de care nu te-ai tinut asa incat nu prezinti credibilitate.
Maturizeaza-te, responsabilizeaza-te, demonstreaza-le in timp ca se pot baza pe ce faci tu si atunci nu vor mai fi probleme.
Eu sunt de acord cu părinții tăi. Dacă nu ai avut grijă de un ghemuleț de blană, nu știu ce ai face cu unul mai mare care latră numai ca să nu te lase în pace. Și tare mi-e greu a crede că în miezu' nopții te-ai trezi să plimbi câinele. Poate că în primele zile ți-ar face plăcere să umbli ca strigoiul obosit pe stradă și să te apleci să strângi rahații, dar nu o să țină mult...
Realizezi ca aveam abia 9 ani, nu? ce pretentii sa ai de la un copil? E doar parerea ta, nu o sa te judec, si nici tu nu ma cunosti ca sa-mi poti spune de ce sunt in stare si de ce nu sunt, deci te inseli! Oricum e parerea ta. :* O zi buna omule
Și eu aveam 15 ani, 2 câini și vreo 3 pisici. Oricât de mult mi-ar fi plăcut să-i sălbăticesc ca să mă joc de-alde canibalii cu ei, e prea multă responsabilitate numai cu unul. Înțelegi?
Da, nu te cunosc, dar știu cum e să fii adolescent. Fugim de responsabilități când Ion și Leana bat mingea în spatele blocului.
Poți să ai grijă de câinele unui vecin/prieten sau rudă, și să vezi cum e, poate o să le inspiri încredere și îți vor lua unul.
Dacă n-ai fost în stare să ai grijă de un hamster, cu atât mai mult n-o să fi în stare să ai grijă de un câine MARE care necesită atenţie, dresaj, timp, răbdare şi iubire.
Trebuie sa le dovedesti ca esti un copil responasabil si trebuie sa le arati ca te descurici cu un catel poate ca daca stai la casa ai sanse mai mari sa il primesti dar daca stai la bloc este mult mai greu pentru ca trebuie sa te trezesti dimineata si sa il duci pe afara.
Le poti spune ca daca nu o sa ai grija de caine, il pot da spre adoptie.Sau le poti spune ca acum te-ai maturizat de cand erai mica si de aceea acum o sa fii mai responsabila.Numai acestea doua mi-au venit in minte, totusi sper sa te ajute.O zi buna!
Incearca se la spui ca esti mare acuma si ca poti avea grija de un catel....si iti propun un rabrador pentru ca sunt destepti si usor de dresat dupa ce il dresezi nu mai ai probleme cu el..bafta
Pai spune-le ca promiti ca vei avea grija de el, ii vei face curat; il vei da de mancare. etc Si poate o sa ii convingi sa iti cumpere!
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
