Uof! Am ajuns la un moment cand imi vine sa dispar din lumea asta incat nu mai suport...

Ce nu mai suport si inteleg in momentul asta si ma apasa de ani de zile, pe langa altele, e faptul ca eu cu oricine am discutat am ascultat ce spuneau, i-am ajutat la timp fara intarziere si moral si cu ce am putut, nu am dat seen, i-am incurajat si ei...nu. Poate la inceput insa nu toti.

Am gasit 2 oameni de treaba care imi mai da cate un semn de viata asta dupa multi ani si experiente terifiante patite. Viata e grea daca te increzi in orice om

Și pentru aceasta banalitate nu mai vrei sa trăiești!? Asta e durerea!? Eu care sunt aproape de 2 ori de cât tine știu câte palme am luat de la viață!? Ohooo si mai de cate ori, le-am pierdut numărul pe cei pe care i-am ajutat și când am dorit și eu la randul meu mi-au întors spatele. Nu trebuie sa aștepți după morală te-am ajutat, trebuie să mă ajuți, nu exista! Ajuți că îți face plăcere și nu trebuie sa aștepți nimic invers că ți se va întoarce! Lumea-i reabdin zilele noastre, parșivă, doar pentru interesul lor, dar asta nu înseamnă că trebuie să-mi pun capăt vieții mele, nici vorbă. Le vei da satisfacție, se vor bucura! Din asta trebuie sa te întărească și pe acei oameni definitiv îi scoți din lista ta de ați fi prieteni. Ignoranța într-adevăr doare, așa trebuie sa faci și tu cu ei. Nu aștepta nimic în schimbul unui ajutor. Dacă ai placerea să ajuți, fă-ți, daca te-ai săturat, nu o mai faci, simplu. Desi tu ca suflet curat ce ești, îți spui în gând lasă mă că și pe asta îl ajut! Eh așa sunt eu exact cu soțul meu, fie cu sfaturi, fie prin alte moduri, am dat de fiecare data o mana de ajutor, foarte rar am primit un mulțumesc inapoi, dar vreun ajutor/sfat înapoi niciodată. Deși asta ne-a întărit și niciodată nu ne-am gândit să ne luăm viața pentru ceva banal cum îl considerăm noi.
Fruntea sus!

Împarte lumea în trei.
Familie, prieteni, și relații profesionale ( la serviciu și cei care îți fac servicii contra cost).
În oricare din aceste zone, ca să funcționeze, trebuie să dai și să primești.
Fiecare din aceste zone, sau le-ai primit la naștere,
Părinți la familie, sau le-ai construit, familia proprie, etc.
La prieteni la fel, la serviciu la fel.
La aceste de mai sus, there is no free lunch, nu e filantropie. Ca să primești trebuie să dai și reciproc.
Iar când faci un bine, aceasta fiind decizia ta, care intră la capitolul distracțiilor, ca să te simți bine, să nu știe stânga ce face dreapta, și să nu aștepți recompensă.
Dacă aștepți recompensă, din acel moment ești pierdut.
Nu aștepta milă de la cei recompensați.
Dacă îți face plăcere să dai, dă, dacă ai de unde.
Dar să ceri ceva înapoi!
Greșeală.
La familie, ai grijă de familia ta iar ea va avea grijă de tine.
La prieteni, oferă prietenie și vei primi prietenie, dacă nu caută pe alții.
La serviciu muncește și vei primi bani.
La mall, du-te cu bani și ei îți vor da ce e pe raft.
Dar să dai pomană și să aștepți ceva în schimb!
Ești deja mort dacă o faci, din momentul care aștepți recompensa, nu mai e nevoie să cauți tu funie și săpun.

Depresia se trateaza. E o boala cu care trebuie sa luptam, nu sa ne lăsăm invinsi de ceva ce se poate trata.

În ziua de azi nu mai există prietenie, există doar momente de prietenie. Iar pentru a nu mai fi rănit într-o relație ( indiferent de care ar fi ea), atunci învață să nu mai ai așteptări de la nimeni. Fii și tu mai rece, mai distant și nu mai oferi totul pe tavă de la început. Oferă doar pentru cine merita și în al doilea rând, oferă din timpul tău doar atunci când cunoști persoana. Eu m-am ars de prea multe ori și cu femeile și cu prietenii. Și da, totul a fost o lecție de la viață.

Imi pare foarte rau, groaznic din nefericire eu sunt in aceiasi situatie ca si tine
Nu ai ce sa faci..asa sunt oamenii meschini, rai, fara inima. 1 in 1000 gasesti un om cu adevarat bun

Continuarea ca nu ma lasa sa o pun: Lumea imi mai spune ca suntem asa buni prieteni insa doar eu ii ajut si le sunt aproape. eu nu cred ca toate sutele de persoane cu care am discutat atatia ani sunt toti niste ratati de oameni ..niste serpi mai nou. Eu nu pot sa cred asta.

Un exemplu mic cineva imi zicea cat se bucura si apreciaza ca il ajut mereu la timp si ii raspund, si cand l-am intrebat si eu ceva, el continuu vorbeste peste mine, si pe scris, ori vede si nu mai raspunde. ii tot zic si tot el maraie inapoi. Ca ''scuze.da. sper sa nu mai fac asta'' bla bla

Aveti vreun raspuns? ca nu mai pot..nu mai inteleg nimic

Alte chestii, imi spun alte persoane vai cat de buni prieteni suntem si numai eu ii caut, ei ma cauta ori daca au nevoie de ajutor la ceva, ori deloc. Chiar strainii mi au dat mesaje cand disparusem de pe net... (si daca mai vb cu cineva iar mai mult ajunge la fel..sa ma ignore cumva asa ca stau retrasa.)

am incercat dupa multe sanse date sa le intorc si eu moneda la fel, si tot ei au izbucnit, fete baieti nu conteaza...

astept sa ma injure tot ei pe la spate, desi mereu am tinut sa vorbesc politicos, sa spun cand ceva ma deranjeaza. dar da-o incolo de treaba sa spui frumos de 5-10 ori ceva si sa tot repete greseala.
aici aveti raspuns?

Daca raspunsurile sunt sa plang ca asa e lumea si sa ma izolez ok..nu vreau in ruptul capului sa aud ca O sa gasesti tu pe cineva ok.
Incat am discutat cu mii de persoane..pana la urma lumea discuta frumos cu tine vrand ceva la schimb..chiar daca neaga asta faptele mi-au demonstrat asta,, DAR EU nu fac asta si doare ca naiba!
Cateodata unii oameni trebuie sa se uite si la ei.
mi-am pus regula ca de anul asta sa nu mai dau mai mult de 2 sanse incat eu incerc sa nu dezmagesc pe nimeni sau sa insult si invers...

multumesc... daca nu inteleg de ce se intampla asta nici de la voi probabil o sa stau toata viata la psiholog.dar ma rupe la portofel.

Da. stiu ce zici. Eu am dat de persoane ok. Ne jucam vorbeam mult, ii ajutam, si ei pe mine. Dar incet incet incepem sa ne racim. Fiecare isi cauta de treaba lui si nu mai vorbim asa mult ca inainte. Din sutele de persoane cu care vorbeam am mai ramas cu câțiva, ceilalti ți-am spus, au inceput sa isi vada de treaba lor, sa isi faca alti prieteni. Am ramas doar cu prietenii cu care am ceva in comun, de ex sa vorbim mult despre orice, sa glumim si sa ne jucam. Ai spus sa nu iti spunem ca asa este lumea dar chiar asa este. "Lumea" mereu incearca sa profite de altii in favoarea lor. Tu trebuie sa fii mai atenta si sa ai grija pentru cine pui suflet. Nu toata lumea merita atentie si ajutor. Oricum, daca mai ai ceva nelamuriri si doresti sa te descarci, sunt aici xD

Ar trebui să ai câțiva prieteni apropiați, de care ești mulțumită. Așa fac și eu. Am mulți amici, unii dintre ei mi-au făcut și surprize neplăcute, dar totuși amicii au importanța lor. Cel puțin eu sunt un om sociabil, comunicativ, cu simțul umorului și mă simt obligat să fiu săritor în primul rând pentru cei de care sunt mulțumit:mă apreciază și mă ajută cu ce pot. Vreau să pun accent pe faptul că e bine să ai în primul rând un cerc restrâns de prieteni, vezi tu care sunt mai apropiați sufletește și mai înțelegători, la bine și la rău.

Nu te baza pe alte persoane, nu mai ajuta pe nimeni.Sunt puțini oameni cărora le pasă de alții și care nu te vorbesc pe la spate.Mai bine începi să te obișnuiești singura.