Dacă lumea spune că nimeni nu ar munci dacă toți ar avea un venit minim garantat, care să asigure cazare, mâncare și îmbrăcăminte cât pentru a supreviețui, atunci de ce oamenii fac curat în casa lor?
Ce avantaj economic le oferă să-și facă curat în casă și deși nu sunt plătiți pentru acest lucru, totuși muncesc pe gratis?
Mie mi se pare mai degrabă dovada că omul din fire este predispus spre a lucra și a face ceva, chiar dacă nu e pentru vreun avantaj economic.
Ordonare:
După relevanţă
Nu este adevarat, nu stiu de unde ai luat-o, dar eu nu cred ca toata lumea spune asta.
Pe langa supravietuire multi vor mai mult si unii chiar foarte mult.
Răspunde
Sunt de acord cu tine, că omul vrea mai mult, unii chiar foarte mult.
Întrebarea a fost adresată pentru cei care argumentează că în momentul în care minimul pentru supraviețuire îi este asigurat omului, devine leneș și nu mai face nimic, și s-ar duce economia de râpă.
Răspunde
Si un lenes munceste, cand e vorba despre viata lui(nimeni nu vrea sa moara), noi nu suntem predispusi sin fire spre munca, dar avem prea multi factori care ne predispun spre a munci, avem nevoie de igiena, avem nevoie sa mancam(poti sa mananci fara a tine lingura?), avem nevoie sa alergam pentru a nu face o gramada de boli, dar uitate foarte clar, imparatii si in desenele animate era serviti de alte persoane daca voiau chiar daca mai si mancau la masa, persoanele bogate, aveau persoane platite sa curete camere.
Nu firea ne face sa nu muncim, ci din fire suntem lenesi, si goal urile din viata, ne fac sa muncim, fie pentru a ne mentine sanatosi si a nu muri, fie pentru a avea o viata buna, fie pentru o medalie, pentru recunostinta, pentru supravietuire, pentru o diploma, cu cat goal ul e mai mare si mai important pentru noi, cu atat mai mult vom strange mai tare din dintii si vom lupta pentru el, degeaba ii explici unui gamer despre scoala, el nu va munci daca nu este importanta pentru el, el nu va incerca sa obtina note bune, in schimb va incerca sa bata jocurile sau sa obtine recorduri, sau la un olipic despre jocuri, nici el nu va incerca sa bata un record la un joc daca nu este interesat, dar la materia la care este olimpic va lupta cu tot ce are, dar la altele nu putem fi siguri ce note are.
Acasa muncesti pentru tine.
Si da, unii nu ar mai munci.
Multi deja se multumesc cu ajutorul social.
Una e sa muncesti pentru cineva si alta e pentru tine.
Facand curat tot prelungesti foarte mult viata lucruilor din casa, putand sa le pastrezi chiar 20-30 de ani, deci salvezi econonimia si iti salevzi si banii din buzunar, foarte multi, ca nu-i amia runci ep lucrui in acasa si nici pe medici, medicamente, tratemente si boli, fiindca mizeria provoaca boli, atragand gandaci, soareci, sobolani si alte insecte daunatoare care iti afecteaza direct sanatatea (praful si mucegaiul provoaca astma si bolile de plamani, soarecii si sobolani boli infectioase digestive, de piele, samd)>
Un om harnic si curat va economsii enorm in viata lui, fiindca stie cum sa pastreze viata lucurilor cat mai lunga si sa fie sanatos, ca sa beneficeiziid e banii aia pentru concedii si plimbari, in loc sa-i duca la medici, medicamente si tratamente de lunga durata.
Cum de ce fac curat in casa lor? Doar nu or sta in mizerie, faci pentru ca e nevoie, altfel n-ai face nici aia.
Te deranjeaza mizeria aia, pute, inhalezi aer mizer, ce intreabare ai pus si tu.
Normal ca daca ar avea venit garantat care sa-i asigure ce au nevoie, devin lenesi.
Insa in general venitul minim garantat o sa fie facut sa nu fi multumit, ca sa muncesti, ca multi nu or sa fie multumiti cu atat.
Dar aia care sunt multumiti, e okey, nu e nevoie sa munceasca, au destule activitati placute de facut.
Si oricum cand venitul minim garantat s-ar da asa cum se pune la cale, economia nu pica pentru ca acest venit ti-l da tocmai ca nu o sa mai fie multe locuri de munca in industrie, dat fiind ca in industrie or sa fie din ce in ce mai multi roboti, si economia va fi oricum sustinuta.
Asta daca nu decimeaza astia populatia cum au de gand, ca sa ramana 1 miliard, deja incearca sa fabrice anumite boli, cum au facut covid, acum aia cu maimuta nebuna, am auzit ca a reinviat poliomelita asa "intamplator", ca de mult nu mai era.
Asta cu, covidu a fost runda intai pentru distrugerea economiilor, s-ar putea sa urmeze runda doi, distrugerea populatiei.
Covidu a fost slab, ce e aia, unu ia, altul nu ia, altul nu simte, nu tata, face un virus care pe cine prinde rade, o sa zica ca n-au gasit vaccin, si gata treaba.
Ca sa nu-ti mai dea nimeni venit garantat.
Situația descrisă de tine se întâlnește în țările bogate în Petrol din zona golfului Persic. Dacă un cetățean al statului respectiv nu are chef de muncă statul îi pune la dispoziție o locuință într-un bloc al statului, îi asigură utilitățile in mod gratuit și o sumă de bani pentru alimente și haine!
Cei bogați stau in vile luxoase iar cei care muncesc își construiesc case!
Problema e la cei din prima categorie amintită de mine mai sus! Nu-și îngrijesc locuințele primite de la stat, iar curățenia e minimă. Pe jos nu au parchet ci un fel de mozaic, așa cum erau holurile din blocurile din perioada comunistă de la noi, iar în fiecare încăpere scurgere cu sifon. Când se hotărăsc să curețe cât de cât camera dau cu apă cu furtunul tras de la baie sau cară apă cu găleata o varsa pe jos după care dau cu un mop și apa se duce pe scurgere!
În România întâlnești astfel de situații în satele sărace gen Vaslui, Giurgiu, Botoșani, etc. și în anumite cartiere gen Ferentari. La noi e vina de sărăcie lucie, de lipsa educației și neimplicarea autorităților statului!
Un venit minim garantat nu ar opri omul să muncească. Ar fi un lucru bun. Omul ar fi mai liniștit și ar munci de plăcere și cu rezultate foarte bune.
Și un om bogat care are bani să trăiască sute de vieți tot nu se oprește din muncă.
Foarte multi se opresc din munca, cand eram in Germania prin 2003, cinci insi au castigat multi bani la loto, toti si-au dat demisia si stau acasa si se distreaza, au activitati placute, calatoresc, nu se invarte totul in jurul la munca neaparat.
Si daca o sa existe venitul minim garantat, o sa ti-l dea pentru ca nu o sa mai ai unde munci dat fiind ca se va robotiza din ce in ce totul. Daca ai unde munci, nu mai ti-l da.
Ala bogat munceste asa in ghilimele, ala se duce cand vrea acolo, face ce vrea, sta cat vrea, cand nu mai vrea, nu mai munceste la o adica.
Nu e ca la omu de rand care face acelasi lucru zi de zi 8 ore si cand are chef si cand nu are.
Una e când muncești pentru tine, alta e când muncești pentru alții. Oare câți oameni ar face curat în casa unui necunoscut GRATIS?
Interesant ca se mira de ce omu face curatenie in casa lui.
Ar muri datorita igienei precare, si nu s-ar bucura de beneficii pentru totdeauna (glumesc).
Da, omul este dornic de a lucra, de a se dezvolta fizic si intelectual, si caută linistea interioară, dar avem și spețe de oameni care nu ar face nimic la propriu, indiferent de motiv, chiar dacă este în toate puterile sau îl lasă câteva (unii trăiesc numai din ajutoare sociale intenționat, că nu vrea să lucreze.
Sunt două probleme economice relatate în politicile economice, sunt avantaje și dezavantaje. În general, majoritatea ar dori să lucreze (sa zic așa 51%, față de 49% care vor să facă minimul și sa stea degeaba).
Când ești angajat într-un sistem capitalist, lucrezi pentru cineva, iar acesta te plătește după cum crede și după cum se plătește în general pentru acea munca; iar cu acești bani îți continui existența. Agentul economic in sistemul capitalist muncește mult și mult pentru a avea cât mai mult profit, și pentru a se dezvolta cât mai mult fizic, intelectual, prin abilități. În acest sens, agentul economic va încerca tot ce poate pentru a avea cât mai mulți bani, cât mai multe abilități și cunoștințe pentru a investi mai departe, pentru a da bani și altora (prin angajament), pentru a avea profit mai mult. Totuși, ar trece de pragul in care acesta ar fi singurul bogat din zona lui, cercul de prieteni, din lume, etc, și ar avea tendința de a deveni lacomi si nebuni dupa bani, si incep alte rele. Numai spun ca ar putea crea pierderi uriașe in multe lucruri, risipa de tot felul de produse, inclusiv de bani.
Când ești angajat în sistemul sociaist, se presupune ca ai totul pe tavă, banii nu ar fi o problemă, ar fi o raționalizarea mai mare asupra unor lucruri, chiar daca ar fi in detrimentul unor persoane (nu ma refer la relatia dintre oameni simpli și guvernanti sau alti "sefi". Banii nu ar fi o problema, nici problemele de alimentație, de sănătate si medicină. In principiu, agengul economic doar s-ar baza pe dezvoltarea fizica si intelectuala cu scopul de a dezvolta lumea tehnologica, științifică, artistica, mediului înconjurător, unul pe altul (în limitele libertății, drepturilor și obligațiilor fiecaruia). Totusi, fiind totul servit pe tavă, șansele ar fi foarte mari să crească corupția la cei de sus, cat si la cei de jos, pentru ca nimeni nu știe sau nu vrea sa accepte idei despre "abstinență" (adică, "numai cât le trebuie", totul sa fie in moderație si sa fie la alegerea fiecaruia, fara a fi servit cu porția, si de a fi obligat sau interzis în anumitele lucruri). În alte cuvinte, ar fi sanse superioare de 80% ca oamenii sa devina corupti din orice motiv, mai rau decat in sistemul capitalist (unde sansele aproape mereu sunt intre 60-40%), desi ar fi mult mai usor de a se schimba in bine, deoarece nu este nevoie de bani, se pastreaza principiul "totul este gratis, si servit pe tava", iar restul depinde de mentalitate de a se schimba spre bine. In sistemul capitalist va fi nevoie de bani pentru a se schimba spre bine, ceea ce va face procesul mai greu.
Deci, in sistemul capitalist, sansele sunt relativ medii, mici, dar sigure spre bine sau spre rau. In schimb, in sistemul socialist, sunt sanse mai mari, dar incerte spre bine sau spre rau. Totusi, totul se poate schimba de la o generație la alta.
Bonus: în sistemul autoritar, se aplică principiul "Fă așa cum spun eu, altfel ai sa vezi tu..." -chiar daca acesta ar duce spre revolte.
In sistemul libertarian "fiecare face ce vrea, după cum il duce capul, are propriile sale decizii" (desi, unii nu pot avea, datorita unor situații medicale și/sau financiare, dar si psihologice, si sociale) -chiar dacă acesta ar duce spre singurătate si neintelegeri.
Problema cu sistemele „socialiste" era controlul excesiv al statului asupra pieței.
Administratorii și politicienii, în loc să se ocupe de macro-economie, deseori ajungeau să trebuiască să se ocupe de mărunțișuri: câtă pâine să trimită la magazinul cu tare, să vadă unde mai e nevoie de unt și de zahăr; dacă era vorba de un singur oraș și de un micro-stat cu maxim 500 de mii de oameni, nu era o problemă, dar cu un stat gigantic, precum URSS, devenea un iad administrativ.
În state așa mari, lucrurile ar trebui controlate de piața liberă: aduc mai multă pâine aici, că fac vânzare mai mare, și mai mult profit, ca antreprenor. Un angajat de stat, fie că face bine, fie că face rău, tot are un loc de muncă, dar un antreprenor pierde o grămadă de bani, sau e distrus de competiție, dacă nu se adaptează la piața liberă.
China a înțeles foarte bine acest lucru, și a lăsat piața liberă să se dezvolte: îi lasă și pe cei mai săraci să vândă la negru chiar, mărar, gogoși etc., pentru că lăsând piața liberă, lucrurile sunt mult mai echilibrate.
Problema la chinezi pe termen lung va fi paranoia guvernului. Au lăsat oameni să moară de foame în Shanghai, pentru că erau disperați să aibă 0 cazuri de COVID, și nu i-au lăsat să iasă afară.
Iarăși, sistemul excesiv de supraveghere preia din timpul unor minți sclipitoare care ar fi putut să se ocupe cu altceva.
Totuși, chiar și URSS, a reușit să realizeze lucruri extraordinare:
- a redus analfabetismul la zero, și a pregătit mai bine populația spre științele exacte
- a redus numărul de oameni fără domiciliu la zero, deși mare parte din case fuseseră distruse de al Doilea Război Mondial; SUA, în schimb, care nu a suferit niciun bombardament pe teritoriul propriu, a avut tot timpul probleme cu boschetari, iar acum s-a ajuns la cote inimaginabile în state precum California; e adevărat, SUA oferă case și apartamente mai mari decât Rusia, dar în schimb, sunt mult mai scumpe, și mai greu de găsit cele la prețuri interesante; Rusia, în schimb, oferă chirpiciuri tuturor, adică deși de înghesui, măcar nu mori de frig pe stradă (în Rusia și în România, ajungi boschetar doar dacă te îmbeți și nu mai știi unde ți-e casa, sau te îmbeți așa tare încât dormi pe afară)
- oferea sporturi gratuite și activități tuturor
- au reușit să ajungă primii în spațiu
În general, statele autoritare au capacitatea de a face proiecte mari, chiar dacă la început nu sunt neapărat rentabile:
- hidrocentrale enorme (URSS a construit la greu, România la fel, China se apucă acum, cu tehnologie mai modernă)
- centrale nucleare mari (URSS, acum și China; în primul rând Franța, sub mâna de fier a lui de Gaulle, care deși nu a fost în niciun caz un dictator, aura lui de erou îi dădea o autoritate enormă)
- avansuri enorme în panouri solare (China, unele orașe sunt alimentate în întregime de panouri solare)
- orașe întregi construite de la zero (China, dar și statele din Golf)
- clădiri enorme (Casa Poporului la noi, Burj Khalifa în Emirate, Marele Zid Chinezesc etc.)
- canale mari (Marele Canal la chinezi, construit datorită împăraților chinezi)
Cel mai bun echilibru se atinge când piața este lăsată cât mai liberă la nivel micro-economic, dar statul are proiecte grandioase la nivel macro-economic (hidrocentrale, clădiri enorme, centrale nucleare, orașe mari, aeroporturi mari etc.).
E de preferat să fie mai degrabă multe afaceri mici care să facă competiție agresivă pentru angajați, pentru clienți, decât companii mari, care să corupă statul și să-și exploateze angajații, și care să nu fie motivate spre inovație, datorită faptului că ajung fie monopolii, fie monopsonii (totuși, un lucru important: cred că monopoliile naturale nu sunt o problemă în sine, ci mai degrabă problematice sunt monopoliile artificiale, care sunt produse prin favoritisme din partea statului, a politicienilor, câteodată chiar din partea unui sistem juridic care nu este imparțial etc.).
Cea mai mare problemă care am văzut-o nu e cea alimentară, chiar și sistemul ineficient de acum se descurcă în a oferi mâncare tuturor, problema mai mare o văd în piața cazărilor.
La noi în România, încă ne tragem beneficiile din sistemul comunist care a construit blocuri, și încă și acum construim fără oprire blocuri de 10, 12, chiar 16 etaje; în Occident în schimb, piața imobiliară vrea să ofere lux celor cu bani (cel puțin 90-100 m2, dacă nu și 200 m2 pentru milionari), iar de cei care nu au acești bani, cum ar fi studenții, puțin le pasă, nu au nicio motivație să construiască destule clădiri pentru studenți, sau dacă au, e prea scăzută pentru cererea enormă datorată globalizării, din cauza căreia vin studenți din toată lumea.
Când nu ai măcar un chirpici, riști să mori de frig pe stradă, sau să iei nu știu ce virus, mai ales acum cu pandemia, riști să fii ud leoarcă și să miroși urât, să nu ai unde să-ți pui haine de schimb, și de asemenea să riști să fii furat, agresat, omorât, sau pentru fete, violate sau abuzate sexual (am auzit de cazuri în Olanda unde unii proprietari se foloseau de criza imobiliară pentru a cere favoruri sexuale studentelor internaționale, în schimbul unei camere unde să stea).
Este vorba despre igienă, despre sănătate, nu despre un câștig financiar. Se pare că nu cunoști legătura dintre igienă și sănătate.
Pe scurt omul nu ca a devenit pre lenes, a devenit nepasator fata de ce l inconjoara, uitate ce replica da: si ce daca, oricum se murdareste iar, si un nepasator aproape numai trecand prin viata invata, ultimele generatii nu vor sa vada altceva decat realitatea din fata lor, de ce sa ma gandes la facultate, acum am un joc si trebuie sa ma bucur cat sunt tanar, generatia asta despre care vorbim este doar putin mai putin iresponsabila fata de cele din trecut. Nu ca exista o generatie unde exista oameni complet responsabili, dar trebuie sa comparam cu generatiile trecute.
In toate generatiile sunt oameni mai responsabile decat in generatiile trecute sau oameni mai iresponsabile decat ne putem imagina, deci nu putem sa facem o generalizare pe toate persoanele, depinde de era in care traim.
Mai putine griji, mai greu de invatat responsabilitatea.
Omul face curat în casa pentru igiena ori dacă vin oaspeți. E ceva perfect normal.
Pai logic ca e predispus sa facă ceva, sa aibă un scop, altfel ar fi în depresie.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
