| sabin89 a întrebat:

Despre corupţie s-a spus şi s-a scris mult, ea fiind văzută ca prezentă în toate timpurile şi în toate societăţile. Unii au apreciat-o ca o consecinţă a degradării morale a individului. Până şi în neprihănita grădină a Edenului, spun ei, cei doi au fost corupţi să mănânce dintr-un pom din care nu ar fi trebuit. Istoricul Edward Gibbon a definit corupţia ca fiind "simptomul infailibil al libertăţii constituţionale". Marx dă o interpretare economică. " Criminalul, scrie el, întrerupe monotonia şi tihna vieţii burgheze. El o fereşte de lâncezeală şi provoacă acea tensiune şi agitaţie fără de care s-ar toci până şi tăişul concurenţei". Scriitorul Walter Lippman a considerat crima ca o industrie a dezvoltării, ce asigură servicii pe care oamenii le doresc dar pe care tradiţiile morale îi opresc să le recunoască şi să le legalizeze. Corupţia, spune el, este o cale de îndeplinire a "unor servicii pentru care există o anumită cerere publică". Samuel Huntington sugerează o altă perspectivă. Vorbind despre problemele emigranţilor şi ale modernizării lumii a treia, el spune că, acordând avantaje concrete unor oameni, altfel turbulenţi, corupţia poate "fi la fel de funcţională pentru menţinerea unui sistem politic ca şi reforma. Corupţia poate chiar să fie un substitut al reformei şi atât corupţia cât şi reforma pot fi substitute pentru revoluţie".
În fine, aş vrea să ştiu şi părerea voastră? Ce funcţie credeţi voi că îndeplineşte corupţia într-un moment sau altul, în afară de manifestarea lăcomiei?

Răspuns Câştigător
| minrest a răspuns:

Coruptia, adica folosirea puterii publice in scopuri particulare, tinde catre capturarea statului. Adica din conflictul intre interesul public si cel particular, poti ajunge la tinerea coruptiei sub control, adica la mentinerea interesului particular in sfera... particulara, insa daca nu se reuseste, statul este capturat de catre marii beneficiari ai coruptiei. Trei oligarhi capturasera statul, cu vreo 14 ani in urma; stiintele sociale din occident foloseau cazul Romaniei ca exemplu contemporan de stat captiv.

8 răspunsuri:
suntserios
| suntserios a răspuns:

Chiar e cazul sa filosofam pe tema coruptiei?

| sabin89 explică (pentru suntserios):

Poate că nici despre natura timpului n-ar rost să filosofăm. Nici despre rostul vieţii. Şi chiar nici despre vreo problemă existenţială. Păi nu? Ştii tu vreun subiect asupra căruia merită să filosofăm? De fapt, poate că ai dreptate. Acum mintea ne e concentrată exclusiv asupra telefoanelor mobile, calculatoarelor. Asupra nucleului Linux, a codurilor gestionate în limbajul Java...chestii de-astea.

| sierra1 a răspuns:

"Ce funcţie credeţi voi că îndeplineşte corupţia" - evident, e redistribuire a avuției

| sabin89 explică:

Au fost momente în istorie când oamenii şi-au propus să instaureze societăţi pure, fără corupţie. I-am putea aminti aici pe primii colonişti americani. Aceştia, influenţaţi de calvinism, credeau sincer în visul lor. Însă dezamăgirea nu avea să întârzie prea mult să apară. Uite, de exemplu, ce spunea John Adams, al doilea preşedinte al Statelor Unite: "Negustoria, luxul şi avariţia au distrus toate guvernele republicane. Noi, muritorii, nu putem face minuni, luptăm zadarnic împotriva ...cursului naturii".
Recomand şi cartea "Democracy - an American Novel", a lui Henry Adams.

| minrest a răspuns:

Da, foarte interesant subiectul, dar trebuie delimitat mai precis. Ai luat cinci opinii. 1. Adam si Eva au fost convinsi, nu corupti, sarpele (stiu ca serpii nu vorbesc, dar trebuie sa respect enuntul) le-a spus ca vor cunoaste binele si raul, asa ca vor fi zei. Cum ar veni, vor avea bine-si-rau propriu, diferit de al lui Dumnezeu. Cum avem acum toti. Asa ca suntem zei mai mici. Este coruptie intr-un sens metaforic sub o licenta foarte larga. 2. Asta a lui Gibbon e coruptia propriu zisa, folosirea abuziva a puterii publice, in scopul obtinerii unor avantaje personale sau de grup. 3 si 4, e vorba de criminalitate; coruptia este un anumit tip de criminalitate, dar nu putem echivala criminalitatea cu coruptia. 5. Pare o ipoteza care priveste lumea subdezvoltata; daca noi romanii ii lasam lui Dragnea insula Bellina, lui Patriciu petrolul, lui Vantu imperiul construit cu banii furati prin jocul piramidal, si lui Voiculescu toata influenta pe care o poate cumpara, ar fi fost multumiti? Pai nu trebuiau sa isi asigure ce au obtinut? Iar pentru asta trebuia sa isi ia intregul stat, Voiculescu a spus in Parlament ca pana nu iau justitia, nu au facut nimic.

| sabin89 explică (pentru minrest):

Ref. la punctul 5 - Autorul se referă la experienţa modernizării lumii a treia. Şi spune că schimbările bruşte fac breşe în obiceiuri, în comportarea şi în valorile tradiţionale ale unui popor. Dislocările ar conduce la demoralizare şi la abateri de la norme. Iar corupţia ar deveni un mijloc de acomodare socială pentru grupuri economice excluse anterior, care exploatează acum noi surse de bogăţie. Şi de aici ajunge la ideea că, prin acordarea de avantaje concrete acestor oameni, corupţia poate deveni funcţională precum reforma.
Nu ştiu ce să zic. E discutabil.
Bună remarca ref. la Dragnea, Patriciu şi Voiculescu. happy

| minrest a răspuns (pentru sabin89):

Foarte interesant, vezi, eu nu am citit cartea. Buna ca ipoteza, Huntington e un geniu oricum, dar e si o predictie. Iar ca predictie PARE sa fi fost infirmata.

Răspuns utilizator avertizat
Întrebări similare