Buna. Sunt mama unui baietel de 7 luni. Si de 7 luni ma confrunt cu niste frici, se țin scai dupa mine îmi dau si stari de anxietate, am frica de moarte si de singuratate..parca nu mai ma simt eu bine in casa mea cum ma simteam inainte. Am un sot bun care ma iubeste, dar nu inteleg de ce sunt asa. Sunt foarte concentrata pe cel mi, nu mai imi vine sa fac nici mancare, nici curat, nici sa ies undeva, am impresia ca daca fac toate astea nu-i acord lui atentie..va rog ajutati-ma cu un sfat. Fara sa merg la psiholog, nu e cazu inca

Relaxeaza-te si acorda atentie si celorlalti ca nu-i mare greutate, dar iti distrugi casnicia si pierzi un om bun.
Anxietatea si fricile ti le induci singura prin comportamentul pe care il ai.
Apuca-te de un sport, iesi afara cu copilul in aer liber, fac ceva si pentru tine, poate iesi din starea asta.

In primul rand, doresc tot binele din lume noului nascut si voua ca parinti.Sa fiti fericiti si sa va bucurati de familia voastra minunata!♥
Problema ta se numeste depresie postnatala si,dupa ce vei citi materialul de mai jos,ai toate sansele sa iti rezolvi problema.
Nu te grabi,citeste cu atentie, te vei identifica cu destule stari, dar solutiile sunt tot acolo, deci, citeste cu rabdare.Tot!
Aici:
https://smartliving.ro/depresia-postnatala/

Uite si doua paragrafe, ca sa intelegi despre ce e vorba:
"„Odată cu nașterea unui copil se încheie un capitol de frici legate de o persoană necunoscută, adică bebelușul, pe care îl ai înăuntrul tău, dar nu poți să îl vezi. Când se naște bebelușul, se deschide un alt capitol, în care mama vede copilul și începe să se teamă dacă îl va satisface sau nu, dacă îl va putea înțelege sau nu. Mama își învinge durerea personală și fricile ca să aibă grijă de copil, încearcă să se adapteze la nevoile copilului și să se lase transformată, îngrijind mai întâi copilul și abia apoi pe ea însăși. Așa că mamei i se distrug toate obiceiurile pe care le avea înainte legate de spălat, de îngrijirea personală, de înfrumusețare, de socializare, de distracție, de relaxare", explică Viki Dumitrache.

Psihologul atrage atenția că dispariția acestor ritualuri aparent banale ale mamei, la care ea renunță în încercarea de a îngriji copilul, poate duce la un disconfort major: „Dacă soțul e la job și e ora 11 dimineața și tu te uiți pe geam și vezi alte femei tinere care merg pe tocuri pe stradă și râd, cu frappe-ul în mână, iar tu știi că ești nespălată pe păr, ești obosită și copilul plânge fără oprire, se naște în tine o disperare atât de mare a momentului..."

Citeste tot si-ti doresc multa rabdare!
Sa ai incredere in tine, puterea unei mame n-o are nimeni sa stii!♥

Buna! Dar cand consideri ca este un moment bun pentru psiholog? Este mai in masura sa te ajute sa iti dai seama ce ar trebui sa faci, decat niste necunoscuti, nepriceputi. Sotul tau nu te ajuta nici cu copilul nici in casa? Treburile ar trebui impartite si sa petreceti timp amandoi cu cel mic. Chiar daca tu esti mama lui si tatal este foarte important in viata lui, asa ca si el ii poate acorda aceeasi atentie ca tine. In acest timp tu te poti ocupa si de alte lucruri, facut mancare si treburi casnice dar si avut grija de tine si hobby-urile tale. Relaxeaza-te si ai grija si te tine nu doar de copil.

Pai poti discuta cu sotul tau, spune-i ce frici si sentimente ai. Cauta niste carti bune din domeniu, iesi afara si gaseste-ti hobby-uri fara bebe.
In rest ar trebui sa mergi la terapie. Uneori avem nevoie de un specialist sa ne ajute sa trecem prin momentele dificile singuri nu avem resursele necesare. Poate fi vorba despre depresie postnatala.

Poate e un inceput de depresie, primul simptom fiind apatia.

Iti recomand sa afumi casa cu tamaie sau salvie, sa spuneti toti membrii familiei rugaciunea Tatal nostru inainte de culcare si sa pastrati o atmosfera pozitiva.

Buna Andreea,
Sunt cazuri ca femeile dupa nastere sa simta depresie, frica si ingrijorari. Mai ales ca te simti foarte legata de minunea ta.
Comunica cu sotul, lasa-l sa se stea mai mult copilul si tu sa te odihnesti, sa iesi din casa sa socializezi.