Acum ce credeti? (cititi in continuare si raspundeti!)
Pt atei si nu numai!
Dumnezeu vazut de elevul Albert Einstein.
http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=C uV7ruH4Soc
Cititi in continuare...
TEXTUL VIDEOCLIPULUI
Profesorul începe să se plimbe în faţa clasei. Studenţii sunt uimiţi.
- Spune-mi…, (continuă el, adresându-se, altui student)…
- Crezi în Dumnezeu, fiule?
Vocea studentului îl trădează şi cedează nervos :
- Da, dle profesor, cred.
Bătrânul se opreşte din mărşăluit…
- Ştiinţa spune că tu ai 5 simţuri pe care le foloseşti pentru a identifica şi observa lumea din jurul tău! L-ai văzut vreodată pe Dumnezeu?
- Nu, dle. Nu L-am văzut!
- Atunci spune-ne dacă L-ai auzit vreodată pe Dumnezeul tău?
- Nu, dle, nu L-am auzit!
- L-ai simţit vreodată pe Dumnezeul tău, L-ai gustat sau Lai mirosit? Ai avut vreodată o experienţă senzorială a lui Dumnezeu?
- Nu, dle, mă tem că nu!
- Şi totuşi crezi în El?
- Da.
- Conform regulilor empirice, testabile, demonstrabile, ştiinţa spune că Dumnezeul tău nu există! Ce spui de asta, fiule?
- Nimic, răspunde studentul. Eu am doar credinţa mea!
- Da, credinţa, repetă profesorul. Asta e problema pe care ştiinta o are cu Dumnezeu! Nu există nicio dovadă, ci doar credinţa!
Studentul rămâne tăcut pentru o clipă… după care, pune şi el o întrebare :
- Dle profesor, există căldură?
- Da
- Şi există frig?
- Da, fiule, există şi frig!
- Nu, dle, nu există!
Profesorul îşi întoarce faţa către student, vizibil interesat. Clasa devine brusc foarte tăcută… Studentul începe să explice :
- Poate exista multă căldură, mai multă căldură, super-căldură, mega-căldură, căldură nelimitată, căldurică sau deloc căldură, dar nu avem nimic numit "frig". Putem ajunge până la 458 de grade sub zero, ceea ce nu înseamnă căldură, dar nu putem merge mai departe! NU EXISTĂ FRIG! Dacă ar exista, am avea temperaturi mai scăzute decât minimul absolut de -458 de grade! Fiecare corp sau obiect e demn de studiat dacă are sau transmite energie, şi căldura e cea care face ca un corp sau material, să aibă sau să transmită energie. Zero absolut (-458 F) înseamnă doar, ABSENŢA TOTALĂ A CĂLDURII!
Vedeţi, d-le profesor, frigul e doar un cuvânt pe care îl folosim pentru a descrie absenţa căldurii! Nu putem măsura frigul! Nu există unităţi de măsură pentru frig! Căldura poate fi măsurată în unităţi termice, deoarece căldura este energie! Frigul NU E OPUSUL CĂLDURII, d-le profesor, ci doarABSENŢA EI!
Clasa e învăluită în tăcere! Undeva cade un stilou şi sună ca o lovitură de ciocan…
- Dar întunericul, dle profesor? Există întunericul?
- Da, răspunde profesorul fără ezitare. Ce e noaptea dacă nu întuneric?!?
- Din nou, RĂSPUNS GREŞIT, d-le profesor! Întunericul nu este "ceva", esteABSENŢA A "CEVA"! Poate exista lumină scăzută, lumină normală, lumină strălucitoare, lumină intermitentă, dar dacă nu există lumină constantă, atunci nu există nimic, iar ACEST NIMIC ÎL NUMIM ÎNTUNERIC!
Acesta este sensul pe care îl atribuim acestui cuvânt! În realitate, ÎNTUNERICUL NU EXISTĂ! Dacă ar exista, am putea face ca întunericul să fie mai întunecat sau mai puţin întunecat şi l-am putea măsura cu unităţi de măsură, nu-i aşa?
Profesorul începe să-i zâmbească, studentului din faţa sa! Se pare ca acesta va fi un semestru bun…
- Ce vrei să demonstrezi, tinere?!?
- Dle profesor, vreau să spun că premisele dvs filosofice SUNT GREŞITE DE LA BUN ÎNCEPUT şi de aceea concluzia TREBUIE să fie şi ea greşită!
De data asta, profesorul nu-şi poate ascunde surpriza :
- Greşită?!? Poţi explica în vreun fel?
- Lucraţi cu premiza dualităţii (explică studentul)… Susţineţi că există viaţă şi apoi că există moarte, un Dumnezeu bun şi un Dumnezeu rău… Consideraţi conceptul de Dumnezeu drept ceva finit, ceva ce putem măsura… Domnule profesor, ştiinţa nu poate explica nici măcar ce este acela un gând!
Folosim electricitatea şi magnetismul, dar NIMENI nu a văzut sau nu a înţeles pe deplin vreuna din acestea două! Să consideri că moartea e opusul vieţii, înseamnă să ignori că moartea nu există ca lucru substanţial! MOARTEA NU E OPUSUL VIEŢII, ci doar ABSENŢA EI! Acum spuneţi-mi, dle profesor, le predaţi studenţilor teoria că ei au evoluat din maimuţă?!?
- Dacă te referi la procesul evoluţiei naturale, tinere, da… evident că da!
- Aţi observat vreodată evoluţia cu proprii dvs ochi, d-le profesor?!?
Profesorul începe să dea din cap, încă zâmbind, când îşi dă seama încotro se îndreaptă argumentul… Un semestru foarte bun, într-adevăr…
- Din moment ce nimeni nu a observat procesul evoluţiei în desfăşurare şi nimeni nu poate demonstra că el are loc, dvs. le predaţi studenţilor CEEA CE CREDEŢI, nu?!? Atunci, ce sunteţi, om de ştiinţă sau predicator?
Clasa murmură… Studentul tace până când emoţia se mai stinge…
- Ca să continuăm demonstraţia pe care o făceaţi adineaori, celuilalt student, permiteţi-mi sa vă dau un exemplu, ca să înţelegeţi la ce mă refer!
Studentul se uită în jurul său, în clasă…
- E vreunul dintre voi care a văzut vreodată creierul domnului profesor?!? Clasa izbucneşte în râs… E cineva care "a auzit" creierul profesorului, l-a simţit, l-a atins sau l-a mirosit? Nimeni nu pare să fii făcut asta! Deci, conform regulilor empirice stabilite şi conform protocolului demonstrabil, ştiinţa spune – cu tot respectul, d-le profesor – CĂ NU AVEŢI CREIER! Dacă ştiinţa spune că nu aveţi creier, cum să avem încredere în cursurile dv., d-le profesor?
Acum clasa e cufundată în tăcere… Profesorul se holbează la student, cu o faţă impenetrabilă…
În fine, după un interval ce pare o veşnicie, bătrânul profesor răspunde:
- Presupun că va trebui să crezi acest lucru, pur si simplu…
- Deci, acceptaţi că există credinţa şi, de fapt, credinţa există împreună cu viaţa, continuă studentul. Acum, d-le, credeţi că există răul?
Acum, mai nesigur, profesorul răspunde:
- Sigur că există! Îl vedem zilnic! Răul se vede zilnic din lipsa de umanitate a omului faţă de om! Se vede în nenumăratele crime şi violenţe care se petrec peste tot în lume! Aceste manifestări nu sunt nimic altceva decât răul!
La asta, studentul a replicat:
- RĂUL NU EXISTĂ, d-le profesor, sau cel puţin nu există ca lucru în sine! Răul e pur şi simplu ABSENŢA LUI DUMNEZEU! Este exact ca şi întunericul şi frigul, un cuvânt creat de om pentru a descrie ABSENŢA LUI DUMNEZEU! Nu Dumnezeu a creat răul! Răul este ceea ce se întâmplă când din inima omului lipseşte dragostea lui Dumnezeu! Este ca frigul care apare când nu există căldură sau ca întunericul care apare când nu există lumină…
Profesorul s-a aşezat jos, fără a mai scoate un cuvânt…
P. S.: Studentul respectiv se numea…. ALBERT EINSTEIN.
Ordonare:
După relevanţă
Răspunde
Ia scoate numele lui dumnezeu de acolo si inlocueste-l cu oricare alt zeu, ia vezi... merge?!
''RĂUL NU EXISTĂ, d-le profesor, sau cel puţin nu există ca lucru în sine! Răul e pur şi simplu ABSENŢA LUI DUMNEZEU!''
Raul e pur si simplu ABSENTA LUI ALLAH!
Vezi tu cu astfel de exemple nu o sa demonstrezi nimic niciodata.
Răspunde 
Albert Einstein credea intr-un dumnezeu, dar nu in cel crestin (sau intr-un dumnezeu personal), era agnostic.
"My position concerning God is that of an agnostic. I am convinced that a vivid consciousness of the primary importance of moral principles for the betterment and ennoblement of life does not need the idea of a law-giver, especially a law-giver who works on the basis of reward and punishment."
)) Si de ai fi citit tu macar un sfert din cate am citit eu in legatura cu subiectul asta mai ziceam, dar asa...get a life!
Dezvoltarea bazelor fizicii cuantice s-a realizat de Albert Einstein, incepand cu teoriile privind relativitatea speciala si cea generala, si tu vii cu basme, puisor?!
Se mai trezisera pe aici cativa care sa spuna(si sa sustina) ca Darwin s-a impartasit si botezat inainte de deces(el fiind botezat de cand era copil), si ar fi afirmat pe patul de moastre ca teoria sa este gresita si isi cere scuze tuturor...
Vorba lui lolo, verifica(verificati) povestile inainte de a le da mai departe(si/sau mai ales inainte de a le ingurgita pe nemestecate).
Stiam povestea. Un exemplu mai bun ca acesta pentru a explica existenta lui Dumnezeu, cu greu se mai poate da. Multumim pentru postare. Pace!
Ceea ce inteleg eu de aici, este ca Einstein spune faptul ca stiinta este limitata si realitatea nu se sfarseste la cele 5 simturi pe care le are omul. De atunci pana in prezent stiinta a evoluat mult, mereu am crezut ca Stiinta este cu un pas in urma Spiritualitatii. Abia in ultimii ani Stiinta a inceput sa tatoneze terenul Spiritualitatii si sa demonstreze multe lucruri. Stiinta a evoluat mult si a demonstrat ca gandul este energie, ceea ce am eu impresia este ca stiinta face un lucru bun verificand ce este adevarat si ce este fals din domeniul Spiritualitatii. Exista o credinta raspandita in randul ignorantilor (ignorant cu sensul de incapatanat care refuza sa ia in calcul si posibilitatea existentei altor alternative) cum ca Stiinta inseamna tot ce este percepitibil. Este gresit, si acest lucru nu-l sustin doar eu ci insasi ultimele descoperiri. Mai mult, stiinta s-a dezvoltat in mai multe ramuri, unii studiaza Biblia, altii studiaza psihicul uman (ganduri, constiinta, minte) altii studiaza influenta mintii asupra materiei, moartea clinica etc. Acum nu trebuie sa se inteleaga faptul ca incurajez increderea in Biserica deoarece Biserica e pur si simplu o institutie de manipulare in masa. Biserica nu are nimic de-a face cu adevarata Divinitate. Pana si in acest sens exista o scriere in Biblie care spune clar ca "sa nu-ti faci chip cioplit acelor ce sunt in Ceruri sau sa te inchini lor" insa fatarnicia Bisericii este mult prea mare si ignora acest sfat; eu inteleg aici ca ni se spune pe subinteles ca "Cerurile" sunt fara de forma, e Constiinta pura nemanifestata si atemporala. Am mai zis, nu poti gasi aur pur in natura ci sub forma de minereu amestecat cu impuritati. Daca doresti sa gasesti doar aur curat atunci trebuie sa-l filtrezi, sa-l separi de impuritati (separarea graului de neghina). La fel trebuie studiata si Biblia.
Si nu in ultimul rand, Stiinta nu va putea demonstra niciodata ceva ce nu poate fi perceptibil cu cele 5 simturi dar poate exista sub forma de traire interioara (de ex. dedublarea astrala)
Mda.m-a lăsat fără cuvinte.
Nu cred că se merită să ne batem capul cu tot felul de oameni cu "ochelari de cal".
Ei mereu cer explicaţii ştiinţifice, dar de fapt uită că viaţa nu se limitează numai la ştiinţă.
Viaţa înseamnă mult mai mult de atât. Niciun om de ştiinţă nu poate explica ce înseamnă iubirea, dacă n-a simţit-o. Pentru a iubi o persoană trebuie s-o cunoşti. În ceea ce-L priveşte pe Dumnezeu, situaţia stă exact invers. Pentru a-l cunoaşte, trebuie să-l iubeşti.
Trebuie să ai acea deschidere către Sfintele taine, iar convingerea existenţei Lui va veni de la sine. Indiferent că eşti ateu, sau creştin nu cred că nu îţi pui nenumărate semne de întrebare atunci când citeşti câte ceva despre tot felul de minuni, săvârşite chiar şi în societatea cotidiană.
Sunt mulţi creştini care vor să devină atei, dar am întâlnit şi atei care vor să devină creştini.
Atât credinţa, cât şi necredinţa sunt practic rodul unor experienţe, sau pur şi simplu o concepţie preluată de la altcineva.
Dacă totul se rezumă la o simplă concepţie, aceea nu este credinţă adevărată. Pentru a crede cu adevărat trebuie să ai înainte de toate o convingere de neclintit!
Imi pot imagina ca te-a lasat fara cuvinte, credinta obstructionand ratiunea. Nu e primul caz.
Restul e bla-bla.
Mă bucur totuşi că se poate purta o conversaţie "de bun simţ". Unii, în loc să aducă argumente jignesc, atât ateii, cât şi creştinii...
Sinceră să fiu, eu cred că fiecare este liber să facă ce vrea şi să creadă în cea vrea.
Nu am nimic cu nimeni, dar afirmaţia că "nu există Dumnezeu" mi-se pare una dezolantă, sincer.
Una este să spui că "nu cred", şi cu totul altceva este să spui că "nu există".
Cine spune că nu există înseamnă, practic, că persoana respectivă cunoaste adevărul absolut. Eu nu cred că există persoana respectivă, iar dacă ar exista, aş ruga-o să-şi folosească în alt mod cunoştiinţele. Să încerce să vindece boli incurabile, sau mai ştiu eu ce altceva...
Pai nu cumva e o contradictie pe undeva?! Sigur?! Ia mai gandeste-te...
Tu de ex crezi in Mos Craciun. Noi toti iti spunem nu numai ca nu am crede in acest Mos, ci si ca nu exista. Vrei sa spui ca una e sa spui ca nu exista si alta sa spui ca nu crezi in Mos?! Si ca sunt perfecte caile ce se desprind din contextul tau: "crede si nu cerceta" si "exista, dar nu am cum sa demonstrez"?
Pe de alta parte, tu stii adevarul privind existenta lui Dumnezeu? De unde? Care e acest adevar? Informatiile pe care le detii privind acest subiect ti-au fost induse, sunt mostenite sau rationale? Cum demonstrezi, ce argumente solide ai? Oamenii de stiinta iti pot explica si demonstra ce inseamna un gand, o emotie, o entitate, o actiune, o reactiune, samd. Tu poti sa demonstrezi ce afirmi, legat de Zana Maseluta sau este doar credinta ta, fara sa uzezi de factori rationali in a-ti(si a ne) explica existenta sau inexistenta sa? Si eu pot crede intr-o piatra de pe drum. Exista o piatra pe drum, of course. Dar de ce as crede in ea?! Ca am auzit eu de la cineva, ca nu a sarit in parbriz la lume, sa il sparga si ca alticinema a demonstrat ca piatra aia e facatoare de minuni, si ca plange(cand ploua, bineinteles)... Astea ar fi argumente?! Tu de ce crezi in ceea ce crezi, mai ales ca nu exista si nici pe departe nu ai argumente ca sa sustii si sa demonstrezi? Nici nu ai avea cum, dar iti place sa crezi ca detii raspunsul, si ca ai dreptate, si lupti pentru "adevarul" tau.
In fond, e alegerea ta, orice ai crede si indiferent in cine sau ce.
Sunteti materialul cel mai vulnerabil pentru escroci, pentru profitori, pentru manipulatori, dar nu va dati seama de asta!
Concluzionez: Bazaconii mai mari decat citesc pe aici n-am pomenit!
Am putea comenta la nesfârşit, tu, susţinându-ţi propria opinie, eu, susţinându-mi propria opinie, dar care ar fi rostul?!
Tu nu mă poţi determina pe mine să nu cred, iar eu nu te pot determina pe tine să-ţi schimbi concepţiile.
Tu ai dat exemple atât de puierile, probabil că în viziunea ta şi creştinismul este la fel de puieril... Nu, Dumnezeu nu este un simplu bătranel ce pluteşte printre norişori. El este cu mult mai mult de atât, El este iubire, el este o energie pozivă, El este ceva vital, pe care nu-l poţi dovedii, într-adevăr, dar pe care nu-l poţi nici nega!
Undeva scria lucrur urmăror, iar mie mi-sa părut extraordinar:
"Dacă nu credem că există Dumnezeu, atunci nu ne rămâne decât să credem alternativa: că tot ceea ce există în jurul nostru a apărut la întâmplare, din cauze naturale. Dacă cineva ar juca zaruri, ce şanse ar avea să dea doi de şase? Destul de mare, nu-i aşa?! Dar care ar fi probabilitatea ca pe nişte zaruri albe-albe să apară acele puncte negre? Ceea ce a încercat să dovedească Pasteur cu secole în urmă este confirmat acum de ştiinţă: viaţa nu poate apărea din ne-viaţă. Atunci de unde a apărut viaţa umană, animală şi vegetală?
Şi încă ceva: „cauzele naturale" nu pot explica de ce există un volum atât de mare de informaţii foarte exacte în ADN-ul uman. Celui care respinge ipoteza existenţei lui Dumnezeu nu-i mai rămâne să creadă decât că tot ceea ce există a apărut la întâmplare – fără nici o cauză, fără nici un plan, pur şi simplu, la noroc. Dar este o ofensă pentru raţiune să vezi un plan foarte complex şi să consideri că a apărut la noroc."
Eu cred în El, cu, sau fără astfel de argumente:
http://stirileprotv.ro/......e-ani.html
Eu nu caut sa te determin sa faci sau sa nu faci ceva, sa crezi sau sa nu crezi in ceea ce crezi. Nu caut de fapt sa te determin nimic. Pe de o parte fiindca nu imi doresc asa ceva, iar pe de alta parte fiindca -la o adica- ar fi inutil. O "batalie" in care mi-as pierde timpul si energia, fiindca la orice argument, tu ai veni cu citate si exemplificari, cu bla-bla stangaci, nu cu rationament. Eu spun una si apelez la un anumit canal senzorial pe care ar trebui sa il ai, iar tu raspunzi cu totul si cu totul altceva, pe un alt canal. Si nu, nu sunt eu "defazat", cum poate ai putea crede.
Daca tu numesti puerile exemplificarile mele(desi nu au fost tocmai exemplificari si nici argumente), eu numesc argumentele(si exemplificarile) tale ca fiind infantile. 
Si o spun fara sa am ceva cu persoana ta sau cu altcineva.
Tu, ca persoana, poti fi spectaculoasa, mirifica si minunata, poti fi manager de multinationala sau eleva ori casnica, poti sa ai parul lung sau scurt, nu conteaza. Conteaza ce transmiti, ce lasi in urma ta, ce si cum gandesti.
Nu, nu te cred nici "defazat", nici în vreun alt fel. Poate exeplele tale sunt "puierile", sau poate nu, poate argumentele mele sunt "infantile", sau poate nu.
După cum am mai spus, fiecare este liber să facă ce vrea şi să creadă în ce vrea, dar, cu toate acestea, nimeni nu are dreptul să judece o altă persoană.
Da, îţi dau dreptate în privinţa a ceea e ai spus cu privire la faptul că "Tu, ca persoana, poti fi spectaculoasa, mirifica si minunata, poti fi manager de multinationala sau eleva ori casnica, poti sa ai parul lung sau scurt, nu conteaza. Conteaza ce transmiti, ce lasi in urma ta, ce si cum gandesti."
Credinţa, sau necredinţa, este un aspect ce priveşte strict viaţa personală a fiecăruia dintre noi. Poţi fi o persoană respectabilă, poţi avea o viaţă minunată indiferent de religie. Din punctul meu de vedere toţi suntem oameni şi avem de învăţat câte ceva unii de la ceilalţi, indiferent că suntem creştini, atei, musulmai, mulatrii, români, sau coreeni, cu studii superioare, sau fără.
Pace and love !
Cine la filmat pe domnul ALBERT EINSTEIN este rugat sa prezinte filmarea pe internet / cata prostie in primul rand un elev nu se contrazice cu un profesor ce era acolo jungla? voi credeti ca acolo era Romania cand ne contrazicem profesori mereu nici aici nu isi permiti / cine a scris era beat ori prost
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
