Am citit undeva ca pe timpuri protestantii isi botezau si copiii. Neoprotestantii, de vreo 100 si ceva de ani de cind au aparut, nu mai boteaza copiii! Spun ca nu e bine!
Domnul Hristos a spus:
"... De nu se va naste cineva din apa si din Duh, nu va putea sa intre in Imparatia lui Dumnezeu." (Ioan3:5)
Stiind ca botezul este poarta spre mintuire, oare nu exista riscul ca un tinar nebotezat care moare, sa nu aiba sansa mintuirii, nefiind nascut din apa si din Duh?
(NSAF)
Ordonare:
Cronologică
Răspunde
Daca Isus ar fi murit cu 3 ani mai repede, adica inainte sa fi fost botezat, ce crezi ca se intimpla?
Asta ca o gluma.
Dar ca ceva serios.
Tu nu ai observat ca botezul se refera la cei ce stiu ce fac cind se boteaza?
Asa este candcineva nu este botezat nu poate ajunge in Imparatia Domnului dar ce se intampla cu sufletele acelea nu stiu. Cand un copil mic este pe moarte se ia niste apa de ori unde si se stropeste zicand: Se boteaza robul (sau fiul) lui Dumnezeu Numele... si se face semnul cruci In numele Tatalui Amin In munele Fiului Amin In numele Sfantului Duh Amin.
Daca e matur si e constient, si a avut intentia sa zic asa.Sau mai corect, a avut poate o data fixata ca o va face, si printr o moarte naprasnica nu mai apuca, Nu sintem noi cei ce dam sau impartim viata vesnica.Dar Dumnezeu stie intentia omului.
Sa nu iei asta ca parerea mea personala ca eu nu sint crestin.Eu asta o spun din ceea ce rezulta din N Testament. Daca botezi un copil mica ca nu cumva sa moara nebotezat conform N testament tot nu i foloseste la nimic.
Nu te lua dupa dogma unei biserici ci dupa ceea ce vra sa insemneze adevarul.
Într-adevăr,aşa e, cum ai zis, dar dacă un copil mic este pe moarte şi nu maia re timp de botez se face un fel de "botez de urgenţă", pe care îl fac părinţii.Eu aşa ţin minte.
Nu inteleg de ce revenim mereu la aceleasi subiecte rasdiscutate. Putem sa nu fim de acord si fara sa le redeschidem la nesfarsit, nu?
Biblia ne invata ca botezul trebuie precedat de credinta. "Cine va crede si se va boteza" spune Isus. E simplu si clar. Nu gasim nici un botez al cuiva care nu este constient de alegerea de a fi ucenic al lui Hristos. Ce facem, anulam liberul arbitru?
Din pacate scoaterea din context si interpretarea dupa ureche a Sfintei Scripturi (si adaptarea voita la traducere) duce la scrantirea unei doctrine clare.
Nicaieri in Biblie nu ni se spune ca botezul se reduce doar la o traditie seaca, la "stampilarea" copiilor, facuti crestini cu sau fara voia lor si posibilitatea de a alege. Exemplul lui Isus este un botez facut la varsta adulta. La fel alte referinte (vezi, spre exemplu, famenul etiopian).
"Cine va crede şi se va boteza, va fi mântuit" (Marcu 16.16) - cam aceasta este ordinea, conform invataturilor lasate de Hristos.
Pasaje ca Fapte 2.37-41, Fapte 8:12, Fapte 10:44-48, Fapte 18:8 ne prezinta ca cerinte comune pentru botez auzirea si credinta.
Unii dau exemplul temnicerului din Fapte 16, care a fost botezat impreuna cu casa lui, sugerand ca probabil acesta avea copii ce au fost botezati "la pachet". Versetul 34 insa infirma acest lucru, aratand ca toti s-au bucurat de noua credinta, prin urmare un act constient.
Apoi „...a crezut in Dumnezeu CU TOATA casa lui." – Fapte 16:34 Observati ca nu spune „crezand PENTRU toata casa lui" asa cum invata teologia „nasului". Acest verset spune ca toti din casa lui au crezut impreuna cu el. Nu este nici o mentionare a copiilor.
Botezul este un simbol al îngropării împreună cu Hristos (Col. 2:12) si o marturie publica. El trebuie sa fie o alegere personala.
Termenul „frati" nu este folosit niciodata in Noul Testament pentru copii, ci intotdeauna pentru cei care sunt capabili sa exerseze credinta in Cristos pentru ei insisi.
Apropo de nasterea din „apa si din Duh". Isus nu se refera la apa in mod literal aici, daca cunoastem cat de putin simbolistica evreiasca. Se refera la nevoia de „curatire". Vezi Ezechiel 36:24-27. Cand termenul „apa" a fost folosit in mod figurativ in Vechiul Testament, el a descris, in mod obisnuit, curatirea spirituala, mai ales atunci cand a fost folosita in relatue cu „Duh". (Vezi Numeri 19:17-19; Psalmi_51:9-10; Isaia_32:15; Isaia_44:3-5; Isaia_55:1-3; Ieremia_2:13; Ioel_2:28-29, etc.).
Astfel, Isus a facut referire la „spalarea" / curatirea spirituala a sufletului, realizata de catre Duhul Sfant, prin Cuvantul lui Dumnezeu – la momentul salvarii (conf. Eph_5:26; Tit_3:5), care este necesar pentru a apartine Imparatiei Lui...
O sa intrebi de unde indeea cu simbolistica evreiasca? Simplu: uita-te la context. Cu cine vorbea Isus? 
Eu nu stiu ce de ce imi insiri tu un text interminabil si nu-mi raspunzi concret la intrebare: ce se intimpla cu sufletul cuiva care nu apuca sa se boteze? Mai are sanse sa se mintuiasca, nebotezat, sau nu?
P.S. Si care e problema daca se reiau unele subiecte? Daca un subiect s-a discutat acu' 2 ani ce, nu mai trebuie deschis niciodata? Poate au aparut useri noi si au chef sa-l discute!
"Stiind ca botezul este poarta spre mintuire, oare nu exista riscul ca un tinar nebotezat care moare, sa nu aiba sansa mintuirii, nefiind nascut din apa si din Duh?" - Reiau, ca poate nu s-a inteles, desi, daca citeai pana la capat primul meu raspuns vedeai ca s-a pornit de la o premisa gresita.
Botezul, fara pocainta si credinta este doar o baie. Nicaieri nu gasim in Biblie ca botezul mantuieste impotriva dorintei omului si fara credinta personala, ci doar ca el este o manifestare personala a identificarii cu jertfa lui Hristos. Nimeni nu "te boteaza" in ciuda faptului ca habar nu ai ce ti se intampla.
Tilharul e un caz special! Ceea ce este cu neputinta la oameni este cu putinta la Dumnezeu. Insusi Domnul Iisus la mintuit. Si sa nu uitam ca tilharul l-a marturisit pe Hristos, ceea ce nu este cazul cu un om nebotezat. Ca sa nu mai spunem ca omul nebotezat, nu numai ca nu l-a marturisit pe Hristos dar mai are si un sac de pacate!
Deci, imi spui ce se intimpla cu sufletul sau nu?
Din ce motive primele comunităţi creştine au practicat încă de la început botezul copiilor?
Pentru că nu există ÎN MOD REAL condiţii de vârstă şi de pocăinţă (pentru iertarea păcatelor) înainte de botez! Am arătat mai sus contextul în care a fost scris Marcu 16, 16.
Botezul nu "este egal" cu mântuirea, iar condiţiile botezului nu sunt aceleaşi cu condiţiile mântuirii: credinţa, pocăinţă... Harul botezului este un DAR de început! Acest dar nu presupune imediat mântuirea asigurată!
Prin botez doar primim lucrarea necesară a HARULUI lui Dumnezeu asupra sufletului persoanei umane, încă din perioada când aceasta este foarte vulnerabilă (perioada formării şi edificării sale spirituale)!
Ca dovadă,
Origene ( 185 - 254 d.Hr!) spune: „Biserica a primit de la apostoli tradiţia de a împărtăşi şi pruncilor botezul"
Irineu de Lyon (130-202!): "Iisus a venit să mântuiască prin Sine pe toţi, adică pe cei ce se renasc printr-însul pentru Dumnezeu: pe copii pe tineri şi pe bătrâni"
- Harul primit de copil la botez nu reprezintă o povară ci un dar care are în vedere apărarea copilului care este foarte vulnerabil (ca om în general şi ca prunc în mod special)!
Harul divin are rolul de a întări viaţa spirituală a copilului chiar când acesta este în deplină formare şi în momentul în care are maximă nevoie de ea! Harul păstrează intergritatea copilului, sănătatea, viaţa şi sufletul acestuia neinfluenţate de răul de natură fizică sau de natură spirituală.
Despre botezul copiilor, Noul Testament vorbeşte în repetate rânduri:
- I Corinteni 1, 16: "Am botezat şi casa lui Ştefana; afară de aceştia nu ştiu să mai fi botezat pe altcineva." Prin expresia "casa lui Ştefana", Apostolul Pavel nu exclude pe nimeni din familia respectivă. În nici un caz copiii!
- I Corinteni 10, 2: "Şi toţi, întru Moise, au fost botezaţi în nor şi în mare."
- I Corinteni 12, 13: "Pentru că într-un Duh ne-am botezat noi toţi, ca să fim un singur trup, fie iudei, fie elini, fie robi, fie liberi, şi toţi la un Duh ne-am adăpat."
- Luca 3, 21: "Şi după ce s-a botezat TOT POPORUL, botezându-Se şi Iisus şi rugându-Se, s-a deschis cerul."
- Fapte 13, 24: "După ce Ioan a propovăduit, înaintea venirii Lui, botezul pocăinţei, la TOT POPORUL lui Israel."
- Fapte 2, 41: "Deci cei ce au primit cuvântul lui s-au botezat şi în ziua aceea s-au adăugat ca la trei mii de suflete." De ce trebuie unii să presupună că între cei trei mii de oameni prin care s-a întemeiat la început Biserica, nu se aflau şi copiii acestora? Cum puteau rămâne tocmai ei în afara Bisericii, rupţi parcă şi de părinţii lor? De unde barbaria şi păgânitatea unui astfel de mod de gândire?
- Faptele Apostolilor 16, 15: "Iar după ce s-a botezat şi ea ŞI CASA EI, ne-a rugat, zicând: De m-aţi socotit că sunt credincioasă Domnului, intrând în casa mea, rămâneţi". Expresia "ea şi casa ei" este în mod indubitabil o dovadă a faptului că nici acest citat şi nici alte zeci de citate referitore la botez, nu au exclus botezul copiilor. Botezul copiilor este făcut în acord cu Evanghelia Mântuitorului Hristos, începând cu primele comunităţi creştine, şi continuând cu întreaga istorie de 2000 de ani a Bisericii!
- Fapte 10, 48: "Şi a poruncit CA ACEŞTIA să fie botezaţi în numele lui Iisus Hristos. Atunci l-au rugat pe Petru să rămână la ei câteva zile."
- Fapte 10, 44: "Încă pe când Petru vorbea aceste cuvinte, Duhul Sfânt a căzut peste TOŢI cei care ascultau cuvântul." (!) Şi imediat spune despre aceşti TOŢI:...
Botezul in sine nu ne mantuieste daca noi nu ne nastem din nou din apa si din Duh.,, Dar când a văzut pe mulţi din farisei şi din saduchei că vin să primească botezul lui, le-a zis: „Pui de năpârci, cine v-a învăţat să fugiţi de mânia viitoare? Faceţi, dar, roade vrednice de pocăinţa voastră. Şi să nu credeţi că puteţi zice în voi înşivă: „Avem ca tată pe Avraam!" Căci vă spun că Dumnezeu din pietrele acestea poate să ridice fii lui Avraam. Iată că securea a şi fost înfiptă la rădăcina pomilor: deci orice pom, care nu face rod bun, va fi tăiat şi aruncat în foc. (Matei 3:7-10)
Mesajul era absolut clar pentru oricine – pocainta era conditia de intrare in Imparatia cerurilor. In continuare ne este relatat Si cum se pocaiau oamenii, adica ce insemna pentru ei pocainta: Marturisirea pacatelor era doar o parte a pocaintei manifestata in exterior. Unii insa credeau ca pocainta se limiteaza doar la aceasta.
În mod absurd, dacă acest dar al lui Dumnezeu (privit ca dar şi nicidecum ca povară) ar avea nevoie de consimţământul copilului, atunci cu atât mai mult OMULUI AR TREBUI SĂ I SE SOLICITE CONSIMŢĂMÂNTUL şi în privinţa unui alt dar primit de la Dumnezeu: VIAŢA. Ar fi trebuit poate ca şi Dumnezeu să obţină acordul liberului nostru arbitru: dacă vrem să ne naştem sau nu... dacă suntem de acord cu primirea darului sacru al vieţii sau poate că nu... Sunt unii care vor să-L tragă pe Dumnezeu la răspundere pentru darurile Sale? Dar acest lucru este absurd.
Atât în cazul darului vieţii cât şi în cazul darului harului sfânt, Dumnezeu consideră aceste daruri absolut necesare dezvoltării copilului ca persoană, ca suflet, pentru a putea vorbi ulterior de un liber arbitru, de o voinţă liberă, care, are mai întâi nevoie de formare!
"Tilharul e un caz special!" - Vestea buna este ca El ne trateaza pe toti ca pe un caz "special", pentru ca ne iubeste si ne cheama la o relatie PERSONALA cu El.
"Ceea ce este cu neputinta la oameni este cu putinta la Dumnezeu." - Mantuirea nu ii este cu putinta omului in nici un caz, nu doar in acesta. Doar jertfa lui Hristos o face posibila. Pentru asta trebuie sa crezi si sa devii uncenicul lui. Pocainta si credinta.
"Si sa nu uitam ca tilharul l-a marturisit pe Hristos, ceea ce nu este cazul cu un om nebotezat." - El insusi era un om nebotezat.
"Ca sa nu mai spunem ca omul nebotezat, nu numai ca nu l-a marturisit pe Hristos dar mai are si un sac de pacate!" - Toti le avem. Asta spune Biblia, nu eu. Baia facuta fara voia ta nu te spala decat de jegul de pe trup, nu iti curateste sufletul.
"Deci, imi spui ce se intimpla cu sufletul sau nu?" - Ai intrebat ce se intampla cu un "tanar" nebotezat care moare. Ca sa repet, daca a avut parte de momentul convertirii, cel in care a crezut, el poate fi mantuit si astfel. Ti-am dat deja exemplul. Dar nu suntem in masura sa generalizam.
Eu te intreb - ce se intampla cu cel care a murit in pacat (avem atatea exemple de criminali, violatori, curvari, etc) dar care au fost botezati ca prunci? Unde merge sufletul lor si cum o justifici cu Biblia?
- Darurile primite de la Dumnezeu doar propun libertăţii omului, păstrarea lor! La "maturitate", moment până la care a avut nevoie de aceste daruri şi s-a folosit de ele, la "maturitate" poate decide şi poate lua înţeleapta hotărâre de a păstra calea mântuirii şi viaţa primite de la Dumnezeu, sau... poate refuza viaţa şi mântuirea. El va fi permanent liber.
Noul Testament confirmă de altfel botezul copiilor:,, Şi el, luându-i la sine, în acel ceas al nopţii, a spălat rănile lor şi s-a botezat el şi toţi ai lui îndată." (Fapte 16, 33). De ce trebuie sectanţii să presupună că toţi părinţii care şi-au botezat "toţi ai lor", sau "toată casa lor" (inclusiv deci copiii), erau nişte bătrîni? Sutaşul Corneliu –soldat în armata romană era bătrân? Temnicerul din (Fapte 16, 33) era bătrân? Lidia, din cetatea Tiatirelor era cumva bătrână? Pentru că de fiecare dată se spune că s-au botezat ei ŞI "CASA LOR", "TOŢI AI LOR". "TOŢI AI LOR" nu se putea referi decât la copii!
Pana se gandeste martzi, iti spun ce cred eu
Viata este ca un talant, ori il ingropi, ori il investesti in ceva; 25 de ani, astia-s ani, nu gluma, deci prin urmare trebuie sa veghezi asupra lor cu CAP si sa faci tat ce-ti sta in putinta ca la sfarsit de cale, sa dai dovada de un ispravnic bun; pierdem anii in distractii de-o clipa, o noua zi, o noua doza, pentru ce?! asta e fericirea? nicidecum...te nasti, traiesti si mori, da traiesti pentru un scop, nu degeaba; botezul e legamantul oficial inaintea cerului, daca vrei sa-L urmezi...
PS: eu ti-am spus care-i datoria de crestin
Noapte buna
Oare nu se gaseste cineva sa-mi raspunda la intrebare? Ce-ai spus tu e frumos, sint vorbe, bla, bla, dar nu au legatura cu intrebarea mea. Nu-mi spune cum trebuie sa fie viata pina la 25 de ani, spune-mi ce se intimpla cu sufletul unui om care a murit fara sa fie botezat. Intelegi? Ce se intimpla cu sufletul dupa moarte, nu cu viata de dinainte de moarte!
Crestinii nu au inteles termenul de NASTERE.
Nastere se refera la reinnoire, spalare de pacate, pocainta.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
