| Ae1 a întrebat:

Bună seara! La 16 ani, rămas însărcinată cu un băiat, îl iubeam, totul a durat 2 zile: într-o zi am venit de la școală, mama mi-a adus un test de sarcina, l-am făcut de fata cu ea a ieșit pozitiv, a doua zi sora ei m-a dus la un doctor într-un bloc unde am facut avort cu mătușa mea în sala ca să se asigure ca ma scăpa de problema. Eu țin minte, după ce a aflat mama l-am sunat pe respectivul, a venit pe strada am vorbit cu el eu plângând i-am zis ca vreau copilul însă el nu a fost împotriva ca mama sa ma trimită la sora ei.Eu nu am vrut sa fac asa ceva, pur si simplu a doua zi m-am trezit luata de la scoala de mătușa, dusa acolo, nu știam ce se întâmplă, nu știam de metode de contracepție..nu știam de protecție. El mai mare cu 10 ani ca mine. Țin minte ca după ce s-a terminat am plans multe zile și încă plâng și regret după 10 ani, întrebarea care ma macină este: eu port povara acelui avort? Eu visam sa ma mut cu el, sa ne facem un viitor.Nu înțeleg de ce nu a avut el un cuvânt de spus, de ce nu m-a luat la el chiar dacă era mai devreme decât plănuisem ca să nu fac acel avort? Repet nu știam ca sunt însărcinată. Nu știam ca pot rămâne însărcinată.
Acum stau și ma întreb oare puteam sa fug sau puteam face ceva sa împiedic și nu am făcut?
El nici măcar financiar nu m-a ajutat atunci deși spunea ca ma iubește și ne vom căsători după ce termin școala. Acum am un copil singura pe care l-am adus pe lume într-o situație critica, data afara din casa, tatăl nu s-a implicat, oare acum plătesc pentru ce a fost atunci? Nu o sa le iert niciodată nici pe mama, nici pe mătușa pentru ca nu au ascultat eu nu puteam sa spun nimic. Ele au planificat tot și nici pe el. Chiar dacă aveam doar 16 ani dacă ma mutam la el eu țineam copilul, mi-l doream, deși nu am avut timp sa ma bucur de el decât o zi de când am facut testul pana a doua zi. Cred ca nici nu am avut timp sa realizez ce se întâmplă

5 răspunsuri:
| ania a răspuns:

Mi se pare evident ca mama ta, mătușa ta. tatăl copilului, doctorul sunt mai vinovați decât tine care ai fi vrut sa păstrezi copilul și l- ai iubit. Mama și mătușa și mai mult pentru ca te- au constrâns. Da, era mai bine dacă fugeai, dacă cautai o fundație care ajuta femeile însărcinate și nesustinute de familie dar nu mai poți întoarce timpul înapoi. Dumnezeu primește în rai toți copiii morți înainte de a se naște, Biblia spune ca împărăția Cerurilor e e a acelora ca ei deci cu atât mai mult a lor, a copiilor. Sunt convinsa ca acum Mântuitorul Hristos are grija și de acel copil și ca dacă îți dăruiești viata și sufletul Lui, în viata de apoi te vei întâlni cu el. Mântuitorul Hristos a murit pentru toate pacatele noastre, inclusiv pentru acel avort și pentru a fi libera trebuie sa îți dăruiești viata Lui, sa ii ceri iertare pentru tot ce te apasă conștiința, în special ca n- ai fugit ca să scapi viata acelui copil, sa ii ierți pe toți cei implicați în omorârea lui., mama, mătușa, tatăl copilului, doctorul asistenta etc și sa încredințezi acel copil Mantuorului Hristos. Este o carte foarte faina despre cum sa te vindeci sufletește după avort, ii spune Anotimpul vindecării, poate o găsești pe net.
Nu cred ca prin ce treci acum e neapărat o pedeapsa pentru ce a fost ci probabil consecință neascultării de porunca Creatorului din Biblie - fugiți de curvie( adică de orice relație sexuala cu cineva cu care nu ești căsătorit. Tocmai de aceea a dat Creatorul aceasta porunca, ca sâ nu ajungă fetelele sa fie singure, părăsite, însărcinate. Daca ne dăruim viata Lui și ne dedicam sa ascultam de poruncile Lui avem o viata binecuvântată.

Răspuns utilizator avertizat
| Marius22222222222 a răspuns:

Blestemul cade pe cine te-a forțat să faci avort.sa nu uiți că nimic în viața asta nu este întâmplător

| iulia0514 a răspuns:

Nu e vina ta e vina mamei tale nu te mai învinovăți! Ai grijă de puiul de om pe care îl ai acum nu trai în trecut încearcă sa vezi partea buna! Dacă nu ai unde sta sa ști ca sunt fundati care te pot ajuta!

| Totenkampf a răspuns:

Asta este un fel de confesiune a unei traume ce a fost interiorizată într-un timp îndelungat. Pentru a nu extrapola și nu a face pe psihologul, pentru că nu am nici competențele și nici pregătirea necesară, însă îți pot garanta că profetismul sparge ritualismul.

Iisus Hristos a apărut într-o perioadă în care omenirea era într-o întunecată stare existențială, una mistică, cu ritualuri împotriva firii și logicii. Ceea ce însemna că păcat era ca în ziua de Sabat să faci un efort să ridici pe cineva căzut pe jos. Iisus aduce rațiunea, totul este permis atât timp cât drumul este pavat cu bune intenții, faptul că regreți acest lucru, și mai mult decât atât, că a fost o greșeală comisă pe fundamentul iubirii oarbe și a obligației familiale ar trebui să fie de ajuns pentru a fi iertată.