In timp ce visam, vorbeam cu Cioran despre sfinti.S-a ajuns la concluzia ca sfintii sunt cele mai inteligente creaturi ale Terrei.Acum ce sa fac,sa-i dau dreptate? L-am intalnit si a doua noapte in vis,si mi-a explicat mai bine afirmatia facuta de el in primul vis,intrucat am fost de acord cu el,in mare parte :

Credinta in Dumnezeu reprezinta apogeul gandirii umane,nu poti gandi mai mult de Dumnezeu. Sfintii nu sunt goi in interior,ca noi,muritorii de rand,prin asta si-au depasit conditia umana,sunt spirite ce au reusit sa patrunda dincolo de transcendent,sunt privilegiati de eternitate,sunt plini de sperante,nu sufera de scepticism,respira o atmosfera extatica notorie,se hranesc din empatia lui Dumnezeu.Un edificiu divin,indestructibil,este creat astfel,de catre sfinti.
Sfintii sunt astfel,fiinte absolute,nu poti vorbi mai mult despre ei. Oamenii de rand reprezinta vidul.


Sper sa nu mai vad raspunsuri de genul "Daca esti ateu, ce te intereseaza".
Daca aveti ceva de spus, comentati.

Daca esti ateu,ce te intereseaza?

Daca s-a ajuns aceasta concluzie,inseamna ca si tu ai fost de acord.
Sfintii nu sunt cele mai inteligente persoane,dar sunt de admirat pentru traiesc cu adevarat si respecta in ceea ce cred, astia sunt pustnicii.
Sunt un exemplu pentru ca si noi trebuie sa respectam ceea credem, ce spunem, indiferent de situatie, asta ne face pe noi oameni.

Cand ai visat si cum? Cioran nu stiu cand a ajuns sfant.

Emil Cioran n-a fost niciodata sfant.A fost ateu, si ateu a murit.

"Sfintii sunt astfel, fiinte absolute, nu poti vorbi mai mult despre ei. Oamenii de rand reprezinta vidul."
ce adanc...

Ciorane un filosof adevarat fuge de bani. Tu fugi?

Nu fug, pentru ca stiu ca nu se lipesc oricum de mine, si nici eu de ei.Atata timp cat am cunostintele mele, si sunt multumit de ele, nimic nu ma poate face mai bogat de atat.In plus,eu dobandesc pacea sufleteasca numai prin abstinenta la fericire,la lucrurile marunte de care altii ar sari si-n cap pentru a obtine un "lucru". Obiectivele nu-mi fac bine,sunt asa,ca un fulg in viscolul amarnic al tumultuozitatii vietii mele inghesuite in aceasta cusca,o cusca a disperarii.
Cand doresc sa fiu fericit,ma hranesc cu un dispret intens fata de aviditatea umana,de reactiile omului cu ceilalti. Oamenii se privesc prea putin pe sine insusi,si doresc a-si arata calitatile,fara nici un demers, nici o cautare in forul sau interior, sunt doar niste mingii dansatoare intr-o minge si mai mare, Pamantul. Dispret fata de tot, superficialismul acestei lumi ma scarbeste.

Si, nu va pocaiti?!

Subscriu la ce ai spus.

Of,Ema,tu nu ma intelegi.Ai ales sa vietuiesti la suprafata, nu poti patrunde in adancimea sufletului meu torturat de sine insami.

Poate ca o fac mai mult decat poti tu sa crezi.

pai normal ca nu putem patrunde. din cateva raspunsuri date pe TPU. oricum, cei din jur nu ar trebui sa-ti afecteze" pacea sufleteasca " pentru ca, dupa cum ai zis si tu, ai inteligenta, cunostintele. ar fi in zadar sa astepti o schimbare in ceea ce-i priveste. iar ema nu cred ca vietuieste la suprafata. dimpotriva, ii admir credinta si felul diferit de a vedea lucrurile

Trimite și mie câteva grame din ce ai fumat. Îți trimit un mesaj cu adresa.