In trecut oamenii nu isi puteau explica anumite fenomene:
eclipsa-credeau ca varcolacii mancau luna, asa ca faceau galagie si diverse ritualuri pentru a ii goni.
ploaie-credeau ca exista un fel de zeu/zeita
Acum nu isi pot explica originea lumii si a omului asa ca au inventat alt zeu caruia sa i le atribuie.
Pareri?
Ordonare:
După relevanţă
Răspunde
Asta se numeste "God of the gaps". De fiecare data cand nu am stiut ceva, am crezut ca zeii sunt raspunsul. Apoi mai tarziu a venit stiinta care ne-a aratat ca nu e tocmai asa, si ca instinctul nostru de a plasa zei oriunde exista o necunoscuta este gresit. Astfel, ratiunea e cea dupa care tebuie sa ne luam in astfel de situatii, si nu dupa instinct. Daca vrei sa descoperi Universul asa cum e, trebuie sa-ti folosesti creierul, nu inima. Stiinta l-a impins pe acest "d-zeu al necunoscutelor" tot mai departe, facandu-l tot mai mic pe masura ce lumea a progresat. Asta ne da motive serioase sa credem ca stiinta poate explica tot, si ca acel zeu nu exista nicaieri, decat in imaginatia noastra. Nu exista nimic sa nu aiba o explicatie logica, rationala. Pot exista mistere care sa ne depaseasca, dar asta nu inseamna ca ele nu au o explicatie. Nu inseamna ca acolo se ascunde "god of the gaps".
Destul de corect. Aş înlocui doar "instinct" cu "impuls", pentru o precizie mai bună.
(Prostia de a plasa o fiinţă magică în spatele fiecărei necunoscute nu e musai naturală, înnăscută şi general valabilă. Nu jigni instinctul cu ea.)
Răspunde
Cateodata ma intreb daca e asa cum zici. Oamenii au avut cam tot timpul acesta dorinta innascuta de a crede ca undeva exista un super-om care are grija de noi. Nu stiu daca vine din instinct sau din gandire, dar ideea e ca e gresit sa "gandesti" cu inima in astfel de situatii. Engleza au expresia aia, "to think with your gut". Aici trebuie sa intre in actiunea ratiunea. Ea e singura care ne poate arata ceea ce chiar exista, si nu ceea ce ne dorim sa existe.
Dar da, "impuls" poate ca ar descrie mai bine ceea ce am vrut sa spun.
Da, o prostie sa asociezi aparitia vietii pe pamant cu o forta inteligenta cu un anume scop. Mult mai plauzibila varianta ca zeci sau sute de proteine, aparute asa, prin sansa, s-au asamblat in ordinea corecta tot prin sansa, si niste ADN (sau macar ARN) asamblat si el prin sansa a intrat inauntru si s-a creat prima celula vie. Care a evoluat si este la baza vietii de pe pamant.
Ma gandeam si eu la asta intr-un timp.Dar am deschis si eu deodata ochii si mi-am dat seama ca daca ei se chinuie asa mult sa-l satisfaca atunci inamicul sau chiar exista si se uita la noi, si are grija de noi, pentru ca suntem copii Lui.
Sper ca ai inteles ce am vrut sa zic.
Oamenilor le place sa creada in magie. De ce? Pentru ca fara magie lumea ar fi trista si plictisitoare.
Si de unde stiau ei cum sa faca acele ritualuri? De unde stiau ca acele ritualuri ii vor izgoni? De unde stiau de varcolaci?
"Acum nu isi pot explica originea lumii si a omului asa ca au inventat alt zeu caruia sa i le atribuie." Cred ca au inventat ceva ce ii depaseste si pe ei, nu crezi? 
Toata chestia cam merge asa, daca iei toate aceste dileme ale vietii ca o ecuatie ai sa vezi ca lipseste ceva, daca il adaugi pe Dumnezeu in ecuatie ai rezolvat-o. Ceva de genu a facut preotul catolic, Georges Lemaitre in dezvoltarea teoriei "Primeval Atom", care o stim azi ca Big Bang theory cand pentru el Dumnezeu a fost acel lucru care explica ceea ce stiinta nu putea explica, ce a fost inainte de big bang, de ce s-a expandat universul?
Nu rezolvi absolut nimic daca il adaugi pe d-zeu, ci doar creezi un mister in plus. Apoi ar urma intrebarile: De unde vine d-zeu? Care este natura lui? Ce planuri are? De ce a creat Universul? Ce-i rezerva viitorul?
De ce sa te complici si sa produci un mister inutil pentru care nu ai nicio dovada ca ar exista? Nu avem deja destule enigme REALE de rezolvat?
De unde vine Dumnezeu? Ce l-a creat? sunt intrebari care le intalnesc frecvent.Totusi nu vorbim de zei creati, toti stim ca zeii creati sunt o prostie. Daca luam asa creezi un mister in plus vorba ta.Parca e nevoie de un alfa si omega de care se zice.La restul intrebarilor sincer nu stiu sa-ti raspund habar nu am, nici nu ma bag sa incerc macar, ma depaseste prea mult.Si da avem destule enigme reale de rezolvat, majoritatea fiind stiintifice, restul tinand de moralitate. Oamenii sunt niste fiinte egocentrice, stupide, arogante etc.O chestie pe care o observ prin comentarii e ca toti cred ca astia din trecut erau niste maimute fara creier, lucru care nu arata decat ignoranta unora.Noua ne-a trebuit cam 2000 de ani sa ne dam seama ca ne trebuie veceuri si canalizare cand romanii aveau deja.Si sute alte exemple!
Da, si daca acest d-zeu ar exista, atunci s-ar mai pune si intrebarea ce rol poate avea specia umana intr-un astfel de univers in care noi suntem infimi, si normal ar fi sa mai existe foarte multe alte planete cu viata si poate chiar si cu civilizatii. Mie unul mi-ar fi greu sa mi-l imaginez.
E adevarat ca oamenii din trecut nu erau cu nimic mai prosti decat noi. Aveau aceeasi capacitate de a invata pe care o avem si noi, doar ca le lipsea tehnologia necesara pentru a face descoperirile pe care le-am facut noi in vremurile moderne.
Ma, nu stiu ce sa zic la capitolul tehnologie, zici tu bine ce zici, dar mi se pare ciudat cum au construit astia piramidele si rezista de 3000 de ani! si alte exemple de genu.
Daca adaugi pe Dumnezeu in ecuatie te-ai limitat ...si nu rezolvi ci strici. "El" iti va raspunde si la alte intrebari, la orice intrebare ai, el iti va pune piedici, iar misterul universului tot nu-l rezolvi, ci doar iti creezi singur o limita, te multumesti cu cat stii. Pe de alta parte, Dumnezeu nu rezolva problema existentului, aceleasi intrebari i se atribuie atat lui cat si creatiei sale. De unde a scos totul? Nu merge cu hocus-pocus(basmele sunt pentru copii), varianta asta nu prezinta un raspuns.
"Daca adaugi pe Dumnezeu in ecuatie te-ai limitat"- zi asta lui Georges Lemaitre
"Pe de alta parte, Dumnezeu nu rezolva problema existentului" - daca o gandesti un pic dupa cum am zis mai sus, parca parca rezolva, e doar un pic de deductie.
Vikingii erau cei care credeau ca Soarele e mancat de varcolaci si ghici ce "ritualuri" aveau? Ridicau sabiile spre cer si urlau, astfel varcolacul se speria si pleca lasandu-le Soarele. 
Oare cum le-o fi venit ideea unor razboinici sa ridice armele spre inamic, hmmm? Greu, nu imi pot da seama. 
Varcolaci nu exista, o fi vazut ceva si au inventat basmul.
Ia bre si comenteaza asta cu aceeasi ironie: "The Mythology of the Scarab Beetle:
Khepera is a form of the sun-god Re. Khepera was specifically the god of the rising sun. He was self-produced and usually depicted as a human with a beetle on his head, or sometimes with the beetle as his head. His name comes from the Egyptian word, kheprer or "to become".
Khepera is the manifestation of the rising sun. Khepera would roll the sun along the sky, much as the dung beetle rolls a ball of dung in front of him (sometimes the Khepera was also shown pushing the moon through the sky). This ball of dung is what it lays its eggs in. The beetle larvae eat the ball of dung after they hatch. The Egyptians would see the beetle roll a ball of dung into a hole and leave. Later, when many dung beetles emerged from the hole, it would seem as though they created themselves. Khepera also had this attribute of self-generation and self-renewal.
The particular dung beetle the Egyptians identified with Khepera was the Scarabaeus sacer."
Si ce ar fi de comentat ca din necunoastere au creat povesti folosind elemente intalnite in natura?
"din necunoastere au creat povesti folosind elemente intalnite in natura"- sunt si pro si contra aici.
Pai asa puteam sa completam ecuatia eclipsei cu varcolacii.Dar, nu, noi ne-am incapatanat ca idiotii sa studiem astronomia si sa realizam ca un corp ceresc trece prin umbra altuia, desi atunci oamenii putea sa jure ca varcolacii sunt devina.
Deci clar gresim si cand nu completam ecuatia inceputului Universului cu un Supra-zeu. Oamenii pot sa jure ca a fost Supra-zeul.
Pământul este, de asemenea, situat la o distanţă ideală de soare, acesta fiind un factor esenţial înfloririi vieţii. Astronomul John Barrow şi matematicianul Frank Tipler au studiat „relaţia dintre raza pământului şi distanţa de la pământ la soare". Ei au ajuns la concluzia că viaţa umană nu ar exista dacă „această rază ar fi puţin diferită de cea actuală". Profesorul David L. Block a făcut următoarea remarcă: „Potrivit calculelor, dacă pământul ar fi fost situat mai aproape de soare doar cu 5% din distanţa actuală, acum aproximativ 4 000 de milioane de ani s-ar fi produs pe pământ un efect de seră necontrolat [supraîncălzirea planetei]. În caz contrar, dacă pământul ar fi fost situat mai departe de soare cu numai 1% din distanţa actuală, acum aproximativ 2 000 de milioane de ani ar fi avut loc un proces de îngheţare necontrolat [planeta ar fi fost acoperită în mare parte cu straturi uriaşe de gheaţă]". — Our Universe: Accident or Design?
Pământul efectuează o mişcare de rotaţie în jurul axei lui într-un interval de douăzeci şi patru de ore, cu o viteză de rotaţie potrivită, care asigură temperaturi medii. Venus are nevoie de 243 de zile pentru a efectua o rotaţie. Gândiţi-vă ce s-ar întâmpla dacă pământul ar efectua o rotaţie într-un interval de timp atât de mare! Nu am putea supravieţui la temperaturile extreme care s-ar înregistra din cauza zilelor şi a nopţilor atât de lungi.
Un alt lucru la care ne-am putea gandi este poziţia sistemului nostru solar. Dacă acesta ar fi mai aproape de centrul galaxiei Calea Lactee, forţa gravitaţională a stelelor din apropiere ar deforma orbita pământului. În caz contrar, dacă acesta ar fi situat chiar la marginea galaxiei noastre, în timpul nopţii aproape că nu s-ar vedea nici o stea. Mai mult decât atât, potrivit teoriilor actuale referitoare la univers, oamenii de ştiinţă au calculat că la extremităţile Căii Lactee nu ar fi existat suficiente elemente chimice necesare pentru a forma un sistem solar asemănător celui din care facem noi parte.
Pentru mine personal acestea sunt dovezi clare ca pe buna dreptate se poate atribui lui Dumezeu tot ceea ce exista.
"sublime89" a explicat cel mai bine.Aceste lucruri se întâmplau când ştiința nu era avansată, şi oamenii căutau un răspuns noncomformist pentru orice fenomen care depăşea puterea lor de înțelegere.Dar, din fericire am evoluat şi aproape toate fenomenele au o explicație ştiințifica 
.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
