Propun un nou subiect: NEDREPTATEA INFINITA A LUI DUMNEZEU.
Descriere:
Inainte sa intram in forta in argument,definim de la bun inceput conceptul de dreptate:
Dreptatea reprezinta principiul moral și juridic care cere să se dea fiecăruia ceea ce i se cuvine.
Ce i se cuvine unui om?
Rasplata sau pedeapsa.
Si a ti se recunoaste ca ai dreptate e practic o rasplata care te face fericit
Insa pedeapsa are o caracteristica foarte clara si anume proportionalitate.
(Proportionalitatea pedepsei in raport cu fapta savarsita)
De exemplu daca cineva ma injura iar eu iau un bolovan ii dau in cap,ajunge la spital in coma si nu moare dar ramane cu sechele pe viata,inseamna ca fapta comisa de mine e disproportionala cu fapta comisa de el.
(Cred ca pana aici putem fi toti de acord )
Mai departe...
Dupa cum stim locul unde se duc necredinciosii la a doua moarte e focul etern al iadului.
OFFTOPIC: Aici nici nu vreau sa aud prostia aceea de teorie nou aparuta,care zice ca Dumnezeu e prea iubitor si nu poate trimite oameni la tortura vesnica,astfel incat moartea a doua e ca omul este distrus pe vecie si nu mai are constiinta(ca un mort,mort)
Problema la aceasta teorie e ca omul nu plateste pentru faptele sale, ci este distrus complet faptele sale ramanand neplatite DE CATRE EL.(om). Problema e ca cei rai scapa doar cu cateva secunde de suferinta, iar faptele lor pe pamant nu sunt platite deci e nedrept si extrem de disproportional.
REVENIND la focul etern(unica interpretare corecta a sfintei scripturi).
Iadul e etern.
Viata pamanteasca oricat de rea ar fi e limitata.
Pedeapsa lui Dumnezeu e infinita, dar faptele comise pe pamant sunt limitate.
Asadar pedeapsa lui Dumnezeu e infinit disproportionala cu faptele tale.
Cum ati combate acest argument?
Inainte de a raspunde vreau sa va arat ce argumente nu vor functiona:
1.)Cine esti tu sa te indoiesti de Dumnezeu?
Adevarat logic vorbind fata de un Dumnezeu infinit sunt nimeni, dar nu conteaza cine sunt eu caci pedeapsa e tot infinit de nedreapta.
Daca vrei sa combati argumentul trebuie sa ataci argumentul, nu persoana.
Daca eu sunt un sclav si regele nu imi da de mancare 1 saptamana chiar daca is un nimeni argumentul lui de a nu ma hrani e injust.
2.)Dumnezeu te a creat, deci el te detine.
Asadar are dreptul sa faca ce vrea cu tine fiindca e Dumnezeu.
Asta e ca si exemplul cu regele.
Indiferent daca ma detine, asta nu schimba cu nimic ca pedeapsa lui tot infinit de nedreapta e fata de fapta mea.
3.)Dumnezeu ofera atat pedeapsa infinita,dar si rasplata infinita,deci de ce m as axa doar pe partea negativa?
Pentru ca indiferent de ce rasplata au altii la curtea regelui asta nu schimba cu nimic ca fata de mine un pacatos pedeapsa lui tot infinit de nedreapta ramane,iarasi nu ataci argumentul ci doar adaugi ca la altii da rasplata.
Insa daca la altii da rasplata si cu mine ca si pacatos e nedrept rasplata data la altii nu l scuza de nedreptatea comisa.
Apropo legat de rai e prea indulgent cu rasplata infinita,pentru ca si Adam si Eva urmau s astea o infinitate in rai, deci cine ii garanteaza unui om in rai ca nu va cadea si el cum au cazut stramosii.
La aceasta mica paranteza argumentul ca omul in rai are un trup nepacatos si imposibil de a pacatui, il face pe Dumnezeu vinovat ca nu a dat acelasi trup de la bun inceput lui Adam si Eva.
UPs
4.)Dumnezeu nu te trimite in iad, tu te trimiti singur.
Serios?
Aici pot demonstra clar prin versetele urmatoare ca nu e asa, plus un artificiu special drept bonus.
Asadar:
In Isaia cap 33:22 spune ca "Domnul este judecatorul nostru"
In Epistola a doua catre Corinteni (a apostolului Pavel)cap 5:10 "Pentru ca noi toti trebuie sa ne infatisam inaintea scaunului de judecata a lui Hristos,ca sa ia fiecare dupa ce a facut dupa trup, ori bine ori rau."
Aici nu face referire la faptul ca auzi decizia si mergi tu singur in iad, caci Dumnezeu te trimite.Si daca nu vreau sa merg? Pai ma va duce cu forta acolo prin ingeri sau printr o forta invizibila ghici ce tot de EL creata.
Daca decizia de a merge in iad e la mine atunci eu pot sa zic nu.E simplu.
5.)Dreptatea e in mana lui Dumnezeu El decide ce e drept si ce nu.
Bun atunci daca dreptatea lui Dumnezeu e iadul infinit pentru o viata finita,atunci irationalitatea lui va trebui sa o folosesti si tu in orice actiune din viata ta.
Va trebui la o injuratura a unui om s ai spargi capul, sau la o rabufnire a copilului tau sa l omori in bataie etc.
Ce te iei de mine crestine?
Daca asa gandes te Dumnezeu asa sa faci in orice actiune a vietii tale)))
Daca e atat de irational incat ma trimite in iad pe vecie pentru o viata "pacatoasa" limitata, inseamna ca ar trebui sa ti pui semne de intrebare daca celelalte actiuni din biblie le-a judecat corect.Nu i asa?
E ca un exemplu al tatalui tau, care stiti toti membrii familiei ca e nebun la cap si totusi acceptati ca el fiind capul familiei si nu femeia(sclava bibliei), el trebuie sa ia decizii importante asupra viitorului copilului.(chiar daca e nebun).
6.)Lipsa de credinta in Dumnezeu, sau faptul ca n ai avut incredere in El pe pamant e un pacat infinit si merita o pedeapsa infinit.
Da va vine sa credeti sau nu dar deja am identificat 2 persoane pe forum, cu care am intrat in discutie si care ar zice prostia asta
Insa nu sta in picioare:
Singurul pacat de neiertat e hulirea duhului sfant.
Mentionat clar in Luca 12:10, Marcu 3:29, Marcu 12 31:32.
Asadar exista un pacat de neiertat, insa el nu poate fi accesat de nici un om de ce?
Fiindca a necesitat :
-negarea puterii lui Dumnezeu.
-atribuirea puterii lui Dumnezeu, diavolului.
-cele 2 de mai sus IN FATA LUI IISUS.
Nu e niciun om sanatos la cap care sa spuna ca diavolul e mai puternic decat Dumnezeu, Dumnezeu fiind infinit si el finit.
Nu e nici(sper) cineva atat de prost sa zica ca un personaj negativ e responsabil de scoaterea uni personaj negativ dintr un om(scoaterea indracitului din acel om).
Nu mai e Iisus pe pamant deci acest pacat oricum nu mai poate fi repetat, caci atunci cand e Iisus nu mai ai deloc scuza.
Bun deci nu poate fi accesat de om.
Asta nu schimba problema caci in cazul celorlalte pacate pedeapsa lui Dumnezeu tot infinit disproportionala ramane in raport cu fapta comisa.
7.)Efectul fluturelui.
Cel mai bun argument al crestinilor, zic cel mai bun pentru ca e cel mai inteligent dintre toate,e efectul fluturelui.
ceva facut pe pamant da nastere la altceva si acel ceva la altceva.
>>>A-B-C-D etc.
Cam asta e definitia si scheletul.
Un rau duce la alt rau si tot asa la infinit,insa un rau poate duce si la ceva bun cum vine asta?
Sa luam ca exemplu atrocitatile comise de Hitler.
desi a omorat milioane de evrei,fapta sa a dus si la ceva bun ADOPTAREA DECLARATIEI UNIVERSALE A DREPTURILOR OMULUI ce a venit la putin timp dupa ce s-a aflat de acele atrocitati.
Deci efectul fluturelui da nastere dintr o fapta buna la un lant infinit de fapte bune si rele,iar o fapta rea va duce tot la un lant infinit de fapte bune si rele.
Iar daca pui cap la cap ce am zis asta inseamna ca orice ai face in univers va avea atat consecinte bune cat si rele asadar meriti dupa moarte atat o pedeapsa infinita DAR SI O RASPLATA INFINITA.
Iar daca o iei asa numarul de fapte bune si rele va fi egal infinit=infinit.
Asadar cu un nr egal de fapte bune si rele in balanta, sufletul tau va in IMPOSIBILITATEA de afi judecat.
Deci efectul fluturelui zice ca nu sufera nimeni dar nici nu e rasplatit nimeni.
Bun aceste sapte argumente sunt argumentele care nu vor functiona.
Am scris atat de mult pentru ca am vrut sa evit un topic cu sute de raspunsuri inutile.
Intentionat nu pun cuprinsul topicului pentru ca fiecare persoana sa aiba obligatia de a citi tot, pentru a avea dreptul de a raspunde.
Nedreptatea infinită există în poveste, pentru că povestea e falsă și absurdă, iar zeul e un personaj imaginar.
Câtă vreme personajul "atotputernic" e invizibil și mut, deci inexistent, oricine poate spune ce vrea în numele lui și atunci Dumnezeu e doar o sperietoare de tip Bau-Bau folosită cu succes pentru prostirea naivilor creduli și neștiutori.
Dumnezeu e simbolul neputinței, neștiinței, primitivismului, nimicului, înșelăciunii, nesimțirii, nerușinării și absurdului. Dumnezeu e o justificare a dorințelor și a faptelor omului mincinos, necinstit și neserios.
Dacă ar exista un zeu atotputernic, atunci pentru acel zeu omul ar avea valoarea zero, deci zeul nu ar fi interesat de om sau de ce face omul, nu l-ar ajuta, nu l-ar răsplăti și nu l-ar pedepsi pe om pentru că nu ar avea de ce. Un zeu atotputernic și rațional nici nu ar face omul și alte viețuitoare (purici, păduchi, ploșnițe, căpușe și țânțari...) pentru că nu ar avea de ce.
Realitatea arată că viețuitoarele sunt supuse selecției naturale, ceea ce demonstrează că nu există nici un zeu care să facă viața. Proprietățile materiei și evoluția ei în timp generează viața. Zeul nu are nici o contribuție fiind doar un personaj imaginar de poveste primitivă, puerilă și absurdă.
Dreptatea e a celui puternic. Cine are putere, acela are dreptate. Exemplu: E drept ca o găină să fie mâncată de un om? A greșit găina cu ceva? Nu. Omul e puternic și face ce vrea cu găina. Asta e dreptatea. Puterea e în funcție de noroc și de acțiunile viețuitoarei. Norocul (întâmplarea) are cel mai mare rol.
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Răspunde
Milan9 cei morti numai stiu de ei si numai vor fii stii vreodata, ca nici lazar nu a fost nici unde, nici alte pers inviate de iisus, ce tot aveti cu iadul
Am eu o întrebare cu care poate o să te clarifici. Pe ce lume trăiești, și în ce secol? Prin secolul 11, la o universitate medievală? Acolo topicul tău ar avea relevanță și ar suscita interes, în cadrul acela de univers cultural scolastic.
Dumnezeu nu pedepseşte pe nimeni!
Si atunci cum este oare posibil ca Dumnezeu să fie IUBIRE, dar in lume sa existe şi nefericire de durată?
Răul, de orice natura ar fi el, nu este consecinţa alegerii si iniţiativei lui Dumnezeu, ci a RESPECTĂRII LIBERTĂŢII omului şi consecinţa unei mari PĂRĂSIRI: A OMULUI care Îl părăseşte pe Dumnezeu, îl ignoră toată viaţa, îşi părăseşte Sursa Fericirii şi vieţii lui…
Situaţia aceasta riscă să se cronicizeze, devenind "de durată", tocmai pentru că omul este de la bun început o "investiţie veşnică", pentru veşnicie…
Este posibil ca omul să se încrânceneze pe o poziţie a răului? Omul, ar putea el păstra în mod continuu calea "îndepărtării"?
Dacă vedem exemplul "duhurilor răutăţii" care nu intenţionează să se întoarcă din calea lor rea… înţelegem că din păcate este posibilă şi omului această experienţă a "încleştării" în ură faţă de semeni, faţă de Creatorul său…
În primul rand, Dumnezeu respectă continuu libertatea omului.
"Răul, de orice natura ar fi el, nu este consecinţa alegerii si iniţiativei lui Dumnezeu, ci a RESPECTĂRII LIBERTĂŢII omului şi consecinţa unei mari PĂRĂSIRI: A OMULUI care Îl părăseşte pe Dumnezeu, îl ignoră toată viaţa, îşi părăseşte Sursa Fericirii şi vieţii lui…"
Subliniez "A OMULUI care Îl părăseşte pe Dumnezeu, îl ignoră toată viaţa, îşi părăseşte Sursa Fericirii şi vieţii lui…"-viata omului e finita. Daca omul o viata intreaga il ignora pe Dumnezeu, inseamna ca pacatuieste 100 de ani sa zicem.
100 e un nr natural si fint.
Iadul e infinit.
infinit >(semnificativ) 100 rezulta pedeapsa lui Dumnezeu tot infinit disproportionala e cu fapta omului.Multumesc ca mi dsdusi dreptate!
" îşi părăseşte Sursa Fericirii şi vieţii lui…"-Parasesti sursa o viata intreaga finita si apoi iadul care e o viata infinita nu mai poti accesa sursa?
Asta e o vrajeala pe care numai voi o credeti.
"Situaţia aceasta riscă să se cronicizeze, devenind "de durată", tocmai pentru că omul este de la bun început o "investiţie veşnică", pentru veşnicie…"-cat de plina de erori e afirmatia asta sa ti explic:
Deci tu zici "ca se cronicizeaza devenind de durata"-corect, dar:
Durata asta e finita, fiindca testul e finit.(viata pe pamant)
" tocmai pentru că omul este de la bun început o "investiţie veşnică", pentru veşnicie…"-aici e extrem de gresit fiindca daca omul e menit sa mearga in rai, ca asta e traducerea la ceea ce ai zis, asta nu schimba cu nimic faptul ca pedeapsa pe care o da Dumnezeu unui om pacatos e infinit disproportionala cu fapta sa.
Aici e argumentul nr 3:"Dumnezeu ofera atat pedeapsa infinita, dar si rasplata infinita", faptul ca altul are o rasplata meritata( nici aia nu i meritata), asta nu l scuza ca da la necredinciosi una nemeritata adica infinita
Apropo aceasta investitie e fara rost caci cu siguranta vor cadea ca si Adam si Eva inapoi in pacat.Am explicat in topic de ce.
"Dacă vedem exemplul "duhurilor răutăţii" care nu intenţionează să se întoarcă din calea lor rea… înţelegem că din păcate este posibilă şi omului această experienţă a "încleştării" în ură faţă de semeni, faţă de Creatorul său…"-oficial ai pierdut, dar ai luptat bine
Sa ti explic-duhurile rele refuza in continuare sa se impace cu Dumnezeu, dar eu in iad zic "Vreau sa ma impac cu tine", deci nu merge ce ai zis si nu nu eu ma tin acolo in iad
Daca eu vreaus a ma impac cu el si sa ies, daca sunt in continuare tinut acolo is cu forta. Odata si odata tot imi castig pocainta in iad
Răspunde
O veste bună (şi de ce n-ar fi aşa) este aceea că noi suntem arhitecţii propriului nostru destin, ai propriei noastre fericiri sau, nefericiri…
Dacă Dumnezeu este văzut ca "Sursă" a existenţei noastre, "Dăruitorul" vieţii, iar viaţa noastră ca "dar" ar fi văzută doar ca o temporară "lumânare" aprinsă, există tentaţia pentru unii oameni să se folosească de libertate pentru a fi total "independenţi", pentru a se separa de Creator, de un "Părinte ceresc"...
Ori, dacă Dumnezeu nu este acceptat a fi prea "impunător" şi "justiţiar", nu este acceptat ca El să penalizeze folosirea greşită a libertăţii de către om, de ce ar pretinde cineva că El ar trebui obligat să "aducă înapoi" în zona de siguranţă şi de fericire (apropierea de "Sursă") pe cel care singur a optat, arogant şi sigur pe el, pentru "debranşare", pentru îndepărtare, şi pentru ignoranţă faţă de El? 
"Ori, dacă Dumnezeu nu este acceptat a fi prea "impunător" şi "justiţiar", nu este acceptat ca El să penalizeze folosirea greşită a libertăţii de către om, de ce ar pretinde cineva că El ar trebui obligat să "aducă înapoi" în zona de siguranţă şi de fericire (apropierea de "Sursă") pe cel care singur a optat, arogant şi sigur pe el, pentru "debranşare", pentru îndepărtare, şi pentru ignoranţă faţă de El? "-Pentru ca am decis ca am gresit si fac pocainta reala in fata lui.
Pur si simplu credeti ca nu poti sa te pocaiesti in iad e doar o minciuna inventata sa ti fie frica de Dumnezeu si sa dai in continuare bani la biserica.
Cum sa nu te poti pocai in iad?
-e mai mare suferinta acolo decat pe pamant
-spre deosebire de pamant unde eti vedeai rudele, in iad nici nu le mai poti vedea iar dorul e chiar mai mare.
-acolo constientizezi ce ai facut gresit, tocmai ca vezi cu ochii tai greseala deci 100% nu te mai intorci inapoi la pacat si vrei cu Dumnezeu sa fii.
Voia veti impresia ca daca ajung in iad si zic lui Dumnezeu ca vreau in rai, o zic cu inselaciune?
Ma arde focul 500 de ani sa zicem, imi e dor de ai mei, regret ce am facut, meditez mai bine la Dumnezeu si voi sugerati ca ma intorc cu inselaciune si nu cu parere de rau?
ILOGICAAAAA.
Pentru Dragon
Se zice că Dumnezeu e atotștiutor. Dacă e așa, atunci nu are nevoie să aștepte 100 ani ca să știe cum e omul.
Dacă nu e atotștiutor, atunci Dumnezeu e ca un fel de producător neștiutor care face la întâmplare niște lucruri și care ies bine e ok, care nu ies bine merg la gunoi. Dacă nu știe, atunci nu e cinstit să arunci omul la gunoi, pentru că în timp se întâmplă multe și omul poate să devină "bun".
Un Dumnezeu atotștiutor dacă face un om care se dovedește a fi rău, înseamnă că l-a făcut rău cu bună știință și cu rea credință. De ce să faci un om rău și apoi să-l pedepsești? Atunci toată vina aparține lui Dumnezeu pentru că a făcut omul rău cu bună știință și Dumnezeu e cel care trebuie pedepsit.
Un Dumnezeu neștiutor care "pune omul" la încercare, din nou e vinovat, pentru că fiind neștiutor nu are de unde să știe dacă peste 121 ani sau 1002 omul nu va deveni "bun" sau chiar "foarte bun".
Creatorul fiind considerat atotputernic și atotștiutor, toată vina cade pe el. Nu poți da vina pe un om simplu și să spui că marele creator atotputernic e bun pentru că a făcut un om "rău".
Apoi creatorul atotputernic dacă e invizibil și mut, eu nu am de unde să știu ce vrea marele creator. Orice mincinos poate spune orice în numele creatorului invizibil și mut. De asta avem peste 4000 de religii și nu poți avea încredere oarbă în om. Trebuie să vină creatorul și să spună ce dorește. Dacă nu vine, înseamnă că nu-l interesează ce se întâmplă și atunci toată vina e a lui, deci Dumnezeu e creatorul invizibil și mut, atotputernic și dezinteresat de tot ce se întâmplă.
E Dumnezeu împotriva hoției, tâlhăriei, minciunii, neștiinței, sărăciei și bolilor? Nu, pentru că e atotputernic și nu face nimic. Mai exact de ce nu face nimic? Pentru că nu există nici un Dumnezeu. Creatorul Universului nu poate fi atât de neputincios încât să nu poată comunica cu omul. Poate un om să vorbească și Dumnezeu creatorul Universului nu? Când se întâmplă așa ceva? Când Dumnezeu nu există și e doar o minciună absurdă, un Bau-Bau inventat de omul viclean, mincinos și neserios pentru prostirea naivilor.
Dacă Dumnezeu era creatorul vieții, atunci nu mai funcționa selecția naturală. Ce ne arată existența selecției naturale? Ne arată cine e cu adevărat creatorul vieții și anume proprietățile materiei și evoluția ei în timp. Deci viața e rezultatul proprietăților materiei și evoluției ei în timp și nu avem nici un fel de zeu.
Un zeu dacă ar exista, atunci vina pentru tot râul din lume ar fi a lui, pentru că e atotputernic și nu face nimic.
Exemplu de prostie dată drept pildă copiilor:
https://www.crestinortodox.ro/......23284.html
Pentru Dragon
Dacă am un proprietar de câini de luptă care stă și se uită cum câinele lui omoară un om, atunci cine e vinovat? Câinele, omul sau proprietarul câinilor?
Evident că proprietarul câinilor e vinovat.
Așa e și cu Dumnezeu. Dacă Dumnezeu e stăpânul, creatorul omului păcătos și lasă omul păcătos să mintă, să fure, să tâlhărească, să omoare și să facă război, atunci cine e vinovat? Păcătosul sau Dumnezeu?
Dumnezeu e vinovat pentru că lasă păcătosul să omoare, să fure și nu face nimic.
Realitatea e că nu există nici un Dumnezeu. Oricine poate spune orice în numele unui personaj imaginar și atunci acel personaj devine o scuză și o justificare pentru dorințele și faptele omului mincinos care a inventat minciuna sperietoare numită Dumnezeu.
N-a văzut nimeni nici un Dumnezeu, nici un Iad, nici un Rai și nici un om mântuit și atunci pe ce se bazează credința? Pe nimic în afară de niște povești primitive, puerile și absurde care n-au nici o legătură cu realitatea.
Când e nevoie de credință? Când nu există dovezi.
Când nu există dovezi? Când e minciună.
Cine are nevoie de om și nu are dovezi pentru minciuna lui, omul mincinos sau un Dumnezeu atotputernic care ar putea produce dovezi, nu are nevoie de nimic de la om și nu are de ce să mintă?
Evident că doar un om mincinos și neputincios poate avea nevoie de om și de ce face omul și neavând dovezi pentru minciună ca să-l poată înșela pe omul naiv credul și neștiutor, are nevoie de credința omului naiv și o cere în numele unui personaj imaginar "atotputernic" de tipul Bau-Bau.
Deci credința e drumul spre minciună și dovada inexistenței dovezilor.
Pentru Dragon
Dacă Dumnezeu știe dinainte ce va face omul rău și e atotputernic, atunci e obligația lui să oprească răul și să nu supună la suferință omul nevinovat.
Prin urmare un Dumnezeu atotputernic care nu elimină complet răul, e părtaș la tot ce e rău.
Apoi, un Dumnezeu atotputernic invizibil și mut lasă omul bun în întunericul neștiinței să moară de boli, de frig, de foame, în sărăcie, în accidente și în războaie.
Nu e logic să supui omul bun unor evenimente negative câtă vreme știi de la început cine va fi bun și cine va fi rău. E o pedeapsă nemeritată aplicată omului bun.
Mai pun o dată răspunsul pentru că site-ul are o latență ce împiedică vizualizarea pe loc a modificărilor aduse răspunsului.
Pentru Dragon
Dacă Dumnezeu știe dinainte ce va face omul rău și e atotputernic, atunci e obligația lui să oprească răul și să nu supună la suferință omul nevinovat.
Prin urmare un Dumnezeu atotputernic care nu elimină complet răul, e părtaș la tot ce e rău.
Apoi, un Dumnezeu atotputernic invizibil și mut lasă omul bun în întunericul neștiinței să moară de boli, de frig, de foame, în sărăcie, în accidente și în războaie.
Nu e logic să supui omul bun unor evenimente negative câtă vreme știi de la început cine va fi bun și cine va fi rău. E o pedeapsă nemeritată aplicată omului bun.
Pentru HyperboreaSchizo
Depinde ce carte cu povești citești. Cartea cu povești e scrisă de om. Omul e mincinos și atunci ce facem?
De fapt tu te trimiti in iad. E adevarat ca exista o judecata de apoi si ca Dumnezeu îi judecă pe oameni după faptele lor, dar nu îi judecă independent de ființa lor. Cred că ai ratat versetele unde scrie că sufletele se vor lămuri ca prin foc, iar cele găsite vrednice nu vor fi consumate de foc. Ai interpretat gresit Biblia bazandu-te pe cateva versete scoase in context fara sa intelegi in intregime.
Ai scris o zeamă lungă care nu dovedește nimic. M-am oprit la partea cu "pedeapsa lui Dumnezeu e infinită" pentru că știam unde vrei să ajungi (argumentul ăsta a fost repetat de "n" ori).
Pe scurt, Dumnezeu nu îți dă un șut și te trimite în iad, că ai fost tu băiat rău. Omul alege să fie în iad pentru că nu vrea să fie cu Dumnezeu. Știu că un sfânt părinte zicea că Dumnezeu e și în iad, doar că păcătoșii percep lumina dumnezeiască ca pe un foc. Pe ei îi arde această lumină. Omul îl refuză pe Dumnezeu și alege să stea în iad, nu Dumnezeu îl trimite pe om acolo. Acum înțelegi?
Omul alege să fie în iad pentru că nu vrea să fie cu Dumnezeu.-
Argumentul cu numarul 4:Nu Dumnezeu te trimite in iad te trimiti singur.
Ti am explicat foarte clar de ce nu functioneaza acest argument
Eu daca sunt judecat de Dumnezeu nu eu ma trimit acolo pentru ca pot pur si simplu sa refuz, iar daca eu voi fi trimis in iad asta se va intampla fara voia mea deci tot el ma trimite
Vino cu ceva ce functioneaza deci.Intelegi?
Faptul ca zici "Eu nu vreau sa fiu cu Dumnezeu" nu mi arata decat ca esti 100% convins de existenta sa.
Insa daca te as pune sa mi demonstrezi, nu ai reusi.
"pot pur si simplu sa refuz" - Nu e ca și cum eu te-aș trimite la magazin iar tu ai refuza. Dumnezeu e atotcuprinzător, e peste tot, nu poți scăpa de El. Dacă nu ar fi omniprezent nu ar fi Dumnezeu. Iar pentru păcătoși iubirea lui Dumnezeu va fi ca un chin, ei nu o vor suporta. De ce? Pentru că ei L-au respins pe Dumnezeu. După cum am zis, te condamni singur la iad.
Iar versetele de care ai zis nu spun că Dumnezeu te trimite el în iad. Se referă la El doar ca Judecător, pentru că El e singurul care poate judeca toate cauzele și efectele unei fapte în detaliu. Ce-ai zis tu, efectul fluturelui.
Așa, și? Nu știai că "și dracii cred și se cutremură", doar că nu au dragoste, căci "dacă dragoste nu am, nimic nu sunt"?
Iar pentru păcătoși iubirea lui Dumnezeu va fi ca un chin, ei nu o vor suporta. De ce? Pentru că ei L-au respins pe Dumnezeu. După cum am zis, te condamni singur la iad.-Nu e acelasi lucru" a vrea sa nu fiu cu Dumnezeu" cu " nu vreau sa merg in iad" citeste de 1000 de ori pana intelegi
"Se referă la El doar ca Judecător, pentru că El e singurul care poate judeca toate cauzele și efectele unei fapte în detaliu. Ce-ai zis tu, efectul fluturelui."-nu ai inteles efectul fluturelui
Cat ador faptul ca nu cititi ce zic
Efectul fluturelui efectiv iti zice ca faptele tale duc si la rau si la bine.Cu binele ala ce faci?
Citeste din nou efectul fluturelui, nu te grabi, calm, calm.
Așa, și? Nu știai că "și dracii cred și se cutremură", doar că nu au dragoste, căci "dacă dragoste nu am, nimic nu sunt"?-Daca cred se cutremura si se pocaiesc +pedeapsa finita pe care o au si ei. Apoi merg in rai.
Si tu refuzi sa crezi ca te poti pocai in iad?
Citeste ce i-am scris celuilalt mujder mai sus.
Ce iad, cei morti numai sunt constienti si numai vor fii vreodata
Avand in vedere ca i-ai dat funda unui neica nimeni care crede ca le stie pe toate precum Halogen, nu stiu cat o sa iei in considerare ce zic, dar o sa-ti spun oricum! Ceea ce iti voi explica este putin asemanator cu argumentul fluturelui, dar nu voi vorbi despre consecintele posibile ale faptelor unui anume individ, ci doar despre acesta(individul) in sine! Sa zicem ca un om traieste 120 de ani! Din acesti 120, vom inchide ochii la faptele respectivului din primii 10 ani de viata, pentru ca era copil si nu stia ce face, si vom ierta si faptele din urmatorii 10 ani, pentru ca adolescenta este varsta rebeliunii si a curiozitatilor, deci vom evita si faptele de le aceasta varsta! Ajungem la 20 de ani, iar respectivul mai are 100 de ani de trait.La varsta de 20 de ani, putem lua in calcul 2 lucruri:asta e varsta la care omul in cele mai multe cazuri paraseste casa parintilor, sau cel putin nu mai depinde in totalitate de acestia si este 100% raspunzator pentru faptele sale! De asemena, este varsta la care se presupune ca un om cu o dezvoltare/crestere normala are discernamant si are o idee cam ce inseamna binele si raul.Sa zicem ca respectivul, de-a lungul celor 100 de ani ramasi din viata duce o existenta imorala:se imbata, se drogheaza, traieste in desfrau, fura, comite crime, isi bate joc de Dumnezeu si asa mai departe! Dumnezeu i-a dat de foarte multe ori semne ca este pe calea gresita, si ca trebuie sa isi schimbe viata, dar el a ignorat totul! La sfarsitul vietii moare si ajunge in Iad, in urma judecatii Domnului! Conform a ceea ce ai spus tu, Iadul este o pedeapsa infinita pentru ceea ce un om a facut intr-o viata finita, de unde ai ajuns la concluzia ca Dumnezeu este nedrept! Insa ceea ce nu iei in considerare este urmatorul lucru:Ce ar fi facut omul respectiv cu viata lui daca ar fi continuat sa traiasca? S-ar intoarce pe calea cea buna, sau ar continua sa pacatuiasca? Aminteste-ti ce ti-am spus
umnezeu i-a dat semne clare ca trebuie sa-si indrepte viata, dar el nu a facut-o timp de 100 de ani! De ce ar crede Dumnezeu ca daca intr-o suta de ani nu se corecteaza, se va corecta in anul numarul 101? Prin urmare, omul ar fi facut ceea ce a facut timp de alti 100 si alti 1000 si alti 100000, chiar si alti 100.000.000 de ani si in vecii vecilor! Ideea e ca Dumnezeu nu te pedepseste doar pentru ce faci in vreme de 100 de ani, ci si pentru ai fi facut in urmatorii, daca Dumnezeu ar fi decis sa te lase in viata(iar Dumnezeu poate sa vada toate acestea). Prin urmare, nu, nu este o nedreptate ca omul este pedepsit la infinit pentru ce a facut printr-o viata finita! Nu are legatura cu efectul fluturelui, argument care daca stai sa te gandesti, are o oarecare lacuna, deoarece majoritatea oamenilor nu au o influenta asa mare cum au o minoritate(cum a fost cazul lui Hitler in exemplul tau).Sa ma ierti daca raspunsul meu a avut greseli de scriere, am scris de pe telefon!
Cate erori de logica ai.
Nu conteaza cate semne i-a dat, a trait o viata finita iar pedeapsa lui Dumnezeu tot infinit de nedreapta este.
Tu zici ce s ar intampla daca ar trai 1 000 000, ador "ce s ar intampla daca". Realizezi ca nu exista scenariul tau si ca omul oricum nu traieste 1 000 000 de ani, deci fiindca scenariul tau nu e posibil, n-are cum s astea in picioare.
Revenind, realizezi c aiadul o sa l schimbe pe om asadar, inca unul care nu intelege ca si n iad te poti pocai.
Imi pare rau sa te anunt dar niciunul din argumentele tale nu sta in picioare.
"Sa zicem ca respectivul, de-a lungul celor 100 de ani ramasi din viata duce o existenta imorala:se imbata, se drogheaza, traieste in desfrau, fura, comite crime, "-si unul care nu duce o existenta imorala universala dar duce o existenta imorala "din punctul de vedere a lui Dumnezeu?" ca la Dumnezeu e imoral sa faci pana sex cu prezervativ)))))
Salut si nu mai scrie ca n are rost.
Ti am vazut si restul mesajelor efectiv faci o ciorba de religii.
Argumentul tau e ceva gen "Daca eu comit o crima si am ajuns la inchisoare, dar nu am crezut in inchisoare, merit sa fiu eliberat!".Hai mai lasati-ma in pace, infumuratilor! Spuneti voi cu mintea voastra de viermi ca o entitate perfecta e nedreapta!
Inchisoarea si Dumnezeu nu sunt acelasi lucru)))))
Tot virgin ai ramas
"Spuneti voi cu mintea voastra de viermi ca o entitate perfecta e nedreapta!"-Atat de perfecta incat e geloasa Ador cum va distrugeti singuri
Sa ti traduc mai pe scurt ca poate asa ai chef sa citesti.
Oricat de pacatos e omul, nu merita o pedeapsa infinita, fiindca omul e finit si dupa o perioada de stat in iad, si pocainta pe O POATE FACE IN IAD, se cam iarta faptele.Realizezi ca pentru niste fapte finite Dumnezeu nu are cum sa fie suparat la infinit pe noi.
Matematic cred ca nu ai nici 5 clase.
inifinit nu e egal cu 1, 5 sau 1 000 000
Nici la inchisoare n ar trebui sa stai toata viata, cu reducare pe masura, cu disciplina si intelegere si cu o varsta atat de inaintata incat sa ti doresti sa fi liber ca si asa nu mai prea ai timp mult de fapte rele, trebuie sa fi eliberat.
"Daca eu comit o crima si am ajuns la inchisoare, dar nu am crezut in inchisoare, merit sa fiu eliberat!".-Vezi ca nici nu sti sa te exprimi prostule, poate vroiai sa zici daca eu comit o crima si ajung la inchisoare si nu cred in autoritatea judecatoreasca merit sa fiu eliberat".
Tu nu intelegi! Intr-o situatie ipotetica in care Dumnezeu l-ar lasa pe om sa traiasca vesnic, a ajuns la concluzia ca el(in cazul in care ar avea sansa)ar pacatui vesnic! Asta am spus! Legat de ce ai spus de inchisoarea:omule, daca un nebun omoara 50 de oameni, mai merita sa fie eliberat? Nu! De ce? Pentru ca oamenii respectivi nu-si vor mai recupera viata! Asta e ultimul meu raspuns! Daca vrei sa intelegi, bine! Daca nu, tu gresesti, nu eu! Voi oricum rastalmaciti totul in favoarea voastra!
Iar daca asta ai vrut sa zici inseamna ca tot ce ai inteles din ce am zis e ca eu nu cred in iad(daca ar exista).
Daca e ilogic ce face Dumnezeu, nu exista Dumnezeu si de abia atunci pot deduce ca nu cred in iad, dar nu ca am vrut sa zic ca nu cred in iad.Ma serios nu mai imi raspunde, ca n are rost
Eu stiu sa ma exprim foarte bine, tu nu intelegi! Este o analogie, nu o situatie reala, ca normal ca toti cred in inchisoare!
Nu ar pacatui vesnic!
Pana la urma s ar prinde si daca Dumnezeu vede in viitor ca pacatuieste vesnic, la ce l a mai creat?
Realizezi ca exista un singur viitor valid, indiferent de cum si ar schimba viata omul si daca Dumnezeul vede ca omul infinit pacatuieste nu are sens sa l creeze ia gandeste te la asta.
"Pana la urma s-ar prinde", chiar dacs dupa 100 de ani nu a facut-o? Ma indoiesc!
"Daca vede ca pacatuieste la nesfarsit, de ce l-a mai creat?" pentru ca Dumnezeu are puterea de a schimba destinul oamenilor cu conditia ca ei sa vrea! Dumnezeu nu obliga pe nimeni, ca liberul arbitru nu ar mai exista! Il testeaza pentru ca asa e corect(ca tot intrebai tu despre dreptate/corectitudine), chiar daca el stie rezultatul(cu ocazia asta ii raspund si lui Halogen la ce zicea mai sus, ca Dumnezeu e atotputernic si atotstiutor si asta nu ar trebui sa se intample "aparent".
Recunosc ca esti primul crestin care a reusit sa dea un argument bun hai sa vedem daca face sens pana la capat.
"Pana la urma s-ar prinde", chiar dacs dupa 100 de ani nu a facut-o? Ma indoiesc!-intr o infinitate eu zic ca da.
" chiar daca el stie rezultatul-"-Man acum care rezultat ca infinitul n are capat.
Deci aici intram intr-un mega paradox, de unde stie Dumnezeu rezultatul, daca infinitul n are capat intelegi.
Aici e complex de imaginat dar sa zicem asa Dumnezeu infinit stie "capatulul infinitului", insa daca nu e un capat omul are timp infinit sa se schimbe.
Nu stiu simt ca amandoi nu putem discuta despre asta, fiindc intraram intr-un paradox.
Nu stiu cum face sens pentru tine sua pentru mine faptul ca stie capatul a ceva ce nu are capat, sau ca Un om daca ar trai infinit nu s-ar putea schimba deloc.
Bun raspuns bravo!
Statutul de junior nu mi permite sa dau mesaje in pm.
Imi dai messengerul tau?
Vreau sa ti multumesc.
Ca ultim raspuns, as putea rezolva(macar partial)problema paradoxului prin urmatoarea analogie:Sa zicem ca omul ar trebui sa petreaca in iad o anumita perioada de timp pentru pacatele sale, un exemplu fiind crima! Sa zicem ca o crima=un an petrecut in iad! Sa zicem ca un om comite 100 de crime(omoruri, ca sa clarific)! Ti s-ar parea corect sa petreaca in Iad doar 100 de ani pentru cele 100 de crime si nu vesnic? Spun asta pentru ca trebuie sa te gandesti la faptul ca cei 100 care au pierit nu-si vor putea recupera viata, deci practic un omor are consecinte eterne! Iar in legatura cu infinitul, da, ai si tu dreptate aici, dar daca luam in considerare faptul ca Dumnezeu a creat totul(inclusiv infinitul), poate este o metoda de a determina daca traiectoria/destinul/comportamentul unui om se poate schimba, ceva ce noi nu putem intelege!
Un messenger imi poti da?
Trimite link nu te gasesc
Iti raspund eu, daca initiatorul nu a putut.
OFFTOPIC:Nu rezolvasi paradoxul deloc zisasi o mare prostie, omul petrece in iad atatia ani cat mai aveau fiecare de trait la un loc.
Vieti care nu le recupereaza nicioadata? realizezi ca au un infinit de rai deci despre ce vorbesti tu, numai tu intelegi.
Revenind:
Ai zis ca omul merita o pedeapsa infinita pentru ca daca Dumnezeu l ar lasa sa traiasca vesnic omul nu s ar schimba.
Aici luam 2 caputuri ca sa zic asa, zic caputuri fiindca nu mai poti avea replica la ele, GARANTEZ
Omul cu viata finita vs omul cu viata infinita:
1.)Daca Dumnezeu e atotstiutor si atotputernic, pe omul cu viata finita l ar crea degeaba.
De ce? Fiindca indiferent de ce inventeaza mintea ta la o viata finita un om are un sfarsit final.
Acel sfarsit final il vede Dumnezeu.
Realizezi ca exista pentru fiecare un sfarsit final, indiferent cate interventii are pentru a ne schimba, el primeste din viitor un sfarsit finallll.
Daca acel sfarsit final indica calificativul:pacatos nempacat cu Dumnezeu, si Dumnezeu inainte de a crea omul vede acel sfarsit, atunci la ce rost sa l mai creeze?
Eu inteleg ca ti da braindamage acel SFARSIT FINAL oricate semne ar da Dumnezeu dar El exista, daca omul are viata finita.
SI
2.)Omul cu viata infinita.
O sa ti fac un bine si o sa te scot din acel megaparadox in care te ai bagat ca musca n balega.
Aici la punctul 2. ) Avem 2 situatii amandoua ducand la inexistenta unui Zeu.Cea din intai invalideaza pe cea din urma.
Prima-Dumnezeu nu exista, fiindca e vesnic(infinit) si infinitul nu are capat.Neavand capat viata vesnica a omului rezulta ca Dumnezeu nu are ce final al omului sa vada asadar daca ar lasa omul sa traiasca la nesfarsit viata omului ar fi doar un infinit sir de "ma intorc la Dumnezeu","ma las de Dumnezeu",ma intorc la Dumnezeu","Ma las de Dumnezeu". Daca omul lasat sa traiasca vesnic,nu i se poate determina un capat,ca la omul finit,atunci Dumnezeu nici el nu va sti ce sa i faca,fiindca nu va sti intr-un final ce va face omul,fiindca nu exista un final.
A doua chestie e ca teoretic infinitul exista,practic NU EXISTA.
E folosit in matematica,doar pentru ca nu se cunoaste cel mai mare numar din univers,daca s ar cunoaste, atunci limita superioara din matematica ar fi acel numar mare nu infinit.
Pentru ca infinitul practic nu poate fi atins, nici macar cu gandul ca omul moare si papa gand. Daca stai sa te gandesti si la nanotehnologiile care cica ne ar face nemuritori, ele se uzeaza in corp la un moment dat, nu ajungi la timp sa le schimbi poti sa tii faci complicatii si sa mori, poti sa mori la interventia de schimbare a acelor nanotehnologii.Concluzia care rezolva paradoxul tau infinitul nu exista, si nici nu e necesar sa existe, fiindca nu poate fi atins.
Pardon cea dintai valideaza pe cea din urma la punctul 2. )*
Sper ca vezi si mesajul asta.
Pentru Halogen:Ceea ce spui tu s-ar aplica doar in cazul in care Dumnezeu i-ar face pe oameni buni sau rai! Dar nu ne face nici cum! La nastere suntem un simplu organism care trebuie sa se dezvolte! Odata cu dezvoltarea sa este constient de mai multe aspecte ale lumii, inclusiv binele si raul, moment in care este liber sa aleaga! Omul devine bun sau rau prin propriile alegeri! Da, e adevarat ca Dumnezeu stie ce alegere va face, dar conform liberului arbitru, omul are initial dreptul la viata! Iar daca omul respectiv omoara pe cineva, ia asupra sa pacatele victimei(da, asa se intampla). Victima ajunge in Rai, iar criminalul(daca nu se curateste), ajunge in Iad! Totul este perfect logic!
Salut nu e frumos si nici normal sa dai block pe messenger pentru ceva banal cum ar fi o vocala trimisa.
Daca te am suparat cu ceva poti sa mi spui.
"ia asupra sa pacatele victimei"--asta nu e o dogma a crestinismului, ci o superstitie populara.
Hai sa iti zic ce cred eu. Crezi ca ar fi ok sa iti zica Dumnezeu "fa ce vrei aici, oricum dupa ce mori vei trai vesnic in fericire si pace"? Unii ar fi in stare sa faca rau foarte usor si prin asta se creeaza haos.
Faptul ca raul va fi rasplatit cu mai rau dincolo este un mod de a tine oamenii departe de a face rau unul altuia, fara motiv intemeiat. Cu vorba aia "daca primesti o palma intoarce si celalalt obraz", daca oamenii ar fi credinciosi (prin credinta ma refer sa respecte niste reguli) atunci palma nu s-ar da si obrazul n-ar avea motiv sa se intoarca.
"Hai sa iti zic ce cred eu. Crezi ca ar fi ok sa iti zica Dumnezeu "fa ce vrei aici, oricum dupa ce mori vei trai vesnic in fericire si pace"? Unii ar fi in stare sa faca rau foarte usor si prin asta se creeaza haos."-Imi place la nebunie ca niciunul nu a propus calea de mijloc.
Sa ti explic:
Fa ce vrei pentru mine e fa ce trebuie, ce trebuie sa fac?
Orice lucru ok cu moderatie, dar nu ca asta nu i calea Domnului. Vrajeala
Calea Domnuljui e privarea de o viata ok si trairea unei vieti rigide si limitate la minte. Cealalta parte e hedonismul, trairea in desfrau.
Eu aleg calea dintre cele 2 e cat se poate de logic, toti crestinii "calduti" o practica si n a mai suferit nimeni
"Faptul ca raul va fi rasplatit cu mai rau dincolo este un mod de a tine oamenii departe de a face rau unul altuia, fara motiv intemeiat. "-numai pentru tine face logica ce ai zis
"daca primesti o palma intoarce si celalalt obraz", -la ce folos ai primit deja una.
"daca oamenii ar fi credinciosi (prin credinta ma refer sa respecte niste reguli) atunci palma nu s-ar da si obrazul n-ar avea motiv sa se intoarca."-Sa ti traduc ce ai zis:
Daca oamenii ar respecta regulile fara sens ale lui Dumnezeu atunci am sta ca niste oi in tarc, maipularea perfecta.
Sunteti efectiv adorabili)))
Eu am raspuns din punct de vedere biblic. Ce rost are ca am sau nu logica daca eu nu am raspuns din punct de vedere personal.
Pai stiu ca din punct de vedere biblic-biblic are sens.
Real niciodata
Daca gandesti ca un om nu ai cum sa intelegi si o sa iti insusesti o atitudine gresita, sunt multe nivele de adevar si daca vrei sa treci la urmatorul atunci nu mai gandi in termeni ficsi, realitatea nu este alb sau negru, nu exista nedreptate, totul se intampla asa cum trebuie sa fie, cand apare ceva ce tu vezi ca fiind o problema iti testeaza toate alegerile pe care le-ai facut in trecut iar daca nu ai trecut-o iti propune sa inveti din esecul ei pentru ca te doare, viata e o aventura, nu stiu de ce, cand o sa inveti sa-ti accepti durerea fara sa te vaiti atunci esti pe drumul cel corect, "moartea" e continuarea, sfarsitul e un concept omenesc
Ca un adaos la topic, efectul fluturelui poate de asemenea sa nu duca la repercursiuni negative sau pozitive infinite, asa am zice noi ca nu se mai termina.
De unde stim insa ca de fapt se termina, diminuandu se putin cate putin.
M am plictisit am zis ca aveti argumente nu tampenii, asadar topic inchis
Venisem pe acest forum in speranta ca gasesc crestini dotati cu inteligenta, se pare ca m-am inselat
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
