De ce nu au oamenii respect pentru știință?
Careva zicea chiar acum că știința e un mare rahat. Am întrebat-o dacă nu e dovadă de ipocrizie să denigreze știința din fața calculatorului.
Am mai văzut destui oameni care denigrează știința deși au smartphone-ul în buzunar. Eu le-aș recomanda să renunțe la curent electric o vreme și apoi să ne spună cât de nașpa e știința.
Majoritatea oamenilor au o viziune ciudată asupra lumii, o lume magică, bântuită de demoni, în care destinul e scris în stele sau în palmă sau dracu știe unde. Poate de asta nu au respect pentru știință, poate li se pare plictisitoare, cu toate ecuațiile, rece, rațională, logică. Bănuiesc că o lume magică li se pare mai palpitantă.

Numai ignoranții desconsideră știința.
Ceilalți știu să îmbine spiritualitatea (și nu mă refer (neapărat) la partea religioasă) cu știința/rațiunea.

Si de unde stii ca nu au respect? De pe un site de doi lei tona de elucubratii?

Se permite sa folosesc cuvantul "ipocrizie" desi l-ai evidentiat chiar tu in intrebare? Stiinta le distorsioneaza viata.Zic de stiinta strict detasata de ceea ce este in avantajul lor, adica nu smartphone, led-TV, CPU-uri cu puteri titanice.Asta pentru ca oamenii cred ca stiu niste chestii.Iar apoi vine stiinta,sa-si bage piciorul in considerentele lor eronate, transmise prin viu-grai, cu explicatii perfect logice. Oamenilor le e frica sa-si activeze emisfera stanga a creierului, merg prea mult pe dreapta si pe ideea ca viata si tot ce tine de ea e complicata, iar apoi stiinta vine si explica succint toate fenomenele.Adevarat graiesti, le place o lume magica.Iar dupa vine stiinta sa le darame castelul de carti, le face terci superstitiile, bigotismul si inclinatia spre profan mascat in sacramental, cu ceva logic.Si atunci se activeaza tremuraturile, convulsiile, sentimentele de paranoia.E paranoia.Frica de a nu avea universul servit pe tava distrus mai usor ca la sah, un univers placut lor, ce urmeaza a fi inlocuit de imperiul emisferei stangi si a ratiunii, a logicului aplicat ca principiu fundamental de descifrare a proceselor si misterelor vietii.

"Careva zicea chiar acum că știința e un mare rahat."
ala sa'si arunce laptop-ul si sa se mute inapoi in pesteri

"Am mai văzut destui oameni care denigrează știința deși au smartphone-ul în buzunar."
Exact, asta e superficialitate, ipocrizie si prostie. Am pus o intrebare pe tema asta, dar nimeni n-a inteles nimic, nici nu ma mira.
Cum ignoranta este la ordinea zilei, e mult mai usor sa recurgi la ea si sa nu-ti mai bati capul cu complexistatea.
Oamenii sunt curiosi, citesc o teorie vad ca nu o inteleg si in loc sa spuna ca-s ei prosti si nu o inteleg, incept sa injure stiinta si spun ca stiinta e gresit.
Un prost nu spune nicio data de el ca e prost, spune de ceilalti.
Daca un prost nu intelege ceva spune ca acel ceva era gresit de nu l-a inteles.
E mai placut sa traiesti intr-o iluzie placuta decat intr-o realitate neplacuta.
Multi sunt la granita dintre ireal si real.
Dar le e teama sa calce pragurile realitatii, le e frica de adevarurile reci ce se ascund pe teritoriul ei. Prefera sa traiasca in acea iluzie.
Asemeni unui om primitiv ce refuza sa scoata capul din pestera.
Dar tragedia este urmatoarea si am sa incerc sa o formulez intr-o maniera diferita.
Avem o pestera cu mai multi oameni in ea. Toti refuza sa iasa afara, toti spun ca acea pestera este realitate. Asta pana cand unul dintre ei este scos afara fortat, nu voi specifica de cine, sa spunem ca este scos afara din pestera). acest om vede maratia vietii si realizeaza cat de complexa este viata si ca pestera este nimic pe langa viata adevarata.
Acest om se intoare inapoi in pestera sa le povesteasaca si la ceilalti. Dar nimeni nu-l crede, este luat in ras, iar apoi cand acesta insista este chiar ucis.
Asta fac oamenii.
L-a crezut cineva oare pe Galileo Galilei cand a spus ca Pamentul se roteste? Din contra au vrut sa-l arda pe rug.

Cred ca e vorba de mersul inainte al lumii, cu prostii si desteptii ei.
Nu denigreaza nimeni stiinta in sine, ci doar anumite chestiuni de avangarda din ceea ce se numeste Stiinta, chestiuni pe care nu le inteleg, sau nu au pentru moment capacitatea intelectuala sa le inteleaga.
In rest, o folosesc inconstient, ca ceva ce li se cuvine si iti pot da un exemplu mai elocvent decat cel cu ordinatoarele:
Toata lumea stie sa aprinda lumina, rasucind sau apasand un intrerupator, intr-un gest aproape involuntar.
Dar daca iei 100 de utilizatori ai banalului intrerupator...si ii intrebi prin ce "minune" lumineaza becul ala...o sa ai parte de 99, sau chiar 100 de ridicari din umeri.

Pentru ca da peste cap tot sistemul de valori (ex: dragostea).

Pentru ca suntem invatati de mici sa tocim orice informatie. Nu ne sunt date exemple si experimente practice care sa ne stimuleze curiozitatea.
Si de aceea...
Majoritatea oamenilor traiesc cu proasta impresie ca stiinta este numai toceala si nimic mai mult. Si totul datorita faptului ca avem unul dintre cele mai proaste sisteme de invatamant cunoscute de om.

In realitate stiinta inseamna curiozitate, creativitate si multa, Multa Pasiune.
Inseamna dorinta de a cunoaste, de a raspunde la intrebari pe care si le-au pus si stramosii nostri de mii de ani.

Inseamna mandria de a veni cu ceva nou, de a fi inventivi, de a fi unici in felul nostru, de a aduce ceva pe piata ce nimeni nu a are.
Mandria de a revolutiona.
Mandria de a fi recunoscuti.

As putea sa vorbi despre stiinta ore in sir, dar am sa ma rezum ai am sa spun ca :

Din punctul meu de vedere stiinta este o arta si o pasiune.

Credinta este ceva de genu : Spune-i unui om ca in aer este cineva invizibil care controleaza tot si el te va crede
Stiinta: Spune-i unui om ca tabloul este ud si el va atinge ca sa se asigure