Unde duc Gaurile Negre?

Se comprima atat de mult materia in gaura neagra pana se anihileaza complet transformandu-se in radiatie. Radiatia este rabufnita in exterior. Nimic nu se pierde si totul se transforma. O gaura negra e un spatiu gazos. In centru gazul se comprima foarte mult pana devine plasma si prin "fuziune" se produce anihilare sau "ciocnire" prin comprimare. Daca o planeta se afla langa o gaura, mai intai gaura o faramiteaza atat de mult pana o transforma in gaz dupa care "o mananca". Stelele sunt gaz si plasma.

Insusi Universul se duce nicaieri in spatiul vid perfect. Ceea ce il impiedica sa se imprastie necontrolat este materia intunecata ce produce efect de gravitatie pozitiva, in timp ca energia intunecata produce efect de "gravitatie" negativa pentru extinderea accelerata a Universului material.

Spatiul vid perfect permisiv nu are gravitatie pozitiva ci negativa adica "mananca" Universul material. Insa exista o forta de coeziune care impiedica acest lucru. Este aceeasi forta care a cauzat aparitia singularitatii Big Bang. Este vorba de forta sau Duhul Sfant al lui Dumnezeu.

Energia intunecata actioneaza sau are efect doar asupra maselor mari si distribuite pe distante foarte mari. De exemplu gravitatia nu se manifesta in jurul unui fir de praf adica acel fir de praf nu cauzeaza gravitatie. Exista insa o forta care se manifesta pe distante mult mai mari decat forta gravitationala. Este vorba de energia intunecata sau de Duhul Sfant al lui Dumnezeu. Pe distante foarte scurte actioneaza forta nucleara tare si cea slaba.

Dumnezeu e in El insusi adica El nu are nevoie sa absoarba radiatie si nici sa emita radiatie. Materia intunecata si energia intunecata are aceasta caracteristica: nu absoarbe radiatie si nici nu emite radiatie, insa poate devia sau influenta radiatia distorsionand-o incetinind-o sau deviind-o. Aceasta presupune distante foarte mari de ordinul miliardelor de ani lumina.

Din formula fortei F = ( masa de miscare x distanta ) / timp^2, rezulta acest lucru. Pe distante mici Duhul Sfant are masa de miscare foarte mica incat nu e detectabila insa distanta pe care se exercita fiind foarte mare rezulta o forta colosal de mare distribuita pe distante de miliarde de miliarde de ani lumina. Pe distante mici de ordinul a sute de ani lumina aceasta forta este nedetectabila atat ea cat si punctele ei de aplicatie a caror mase de miscare sunt nedetectabile. Insa pe distante obiective colosal de mari de ordinul miliardelor de miliarde de ani lumina aceasta forta se insumeaza ajungandu-se la o forta cumulata colosal de mare distribuita in spatiul colosal de mare. Acesta este Dumnezeu si Duhul Sfant al Lui. Omul, la scara foarte mica la care isi desfasoara activitatea, niciodata nu va putea masura sau detecta astfel de distante si forte ca sa poata detecta ceva masurabil cu oricat de puternice telescoape ar construi. Omul doar observa efectele acestei forte la nivel de grupuri de galaxii si NU sursa acestei forte, adica pe Dumnezeu. Dumnezeu este atat de imens incat NU poate fi vazut in ansamblul lui obiectiv. Exemplificare: o furnica oricat si-ar imagina, nu va putea niciodata sa-si imagineze imensitatea muntelui pe care merge sau in care se deplaseaza. La fel si omul raportat la imensitatea spatiului si timpului.

Răspunde

Raportează

Evaluează

Iti pot da eu o funda, ca sa ti-o pui la rochie.
Asta, poti sa faci cu o "funda", cand tu si ceilalti sase pitici confundati gaurile negre care "duc" intr-un punct cu gravitatie ce merge spre infinit...cu gaurile de vierme, care se presupune ca "DUC" intr-adevar, spre posibile alte puncte din univers.

Răspunde

Raportează

Evaluează